Valeri Gherghiev: "Am amintiri frumoase legate de prima mea vizită la Bucureşti"

● Maestre Valeri Gherghiev, cu ce sentimente reveniti la Bucuresti?
● Am amintiri frumoase legate de prima mea vizita la Bucuresti, care a avut loc cu 27 de ani in urma. Eram un foarte tanar dirijor pe atunci, la inceputul carierei mele in fosta Uniune Sovietica. Am primit numeroase invitatii dupa participarea la Competitia "Herbert von Karajan" de la Berlin, pe care am castigat-o pe cand aveam 23 de ani. Una dintre invitatii a venit de la Bucuresti. Imi amintesc ca am dirijat la Ateneu, o sala cu o acustica interesanta...a fost o prima experienta, minunata. Apoi am revenit la Iasi, la Cluj, de fi ecare data intr- o atmosfera foarte placuta. Alte concerte au fost programate dupa caderea lui Ceausescu, cand lucrurile se schimbau cu rapiditate. Am participat de cateva ori in Festivalul "George Enescu" si iata-ma din nou aici, anul acesta. Am dirijat cu fi ecare ocazie muzica lui George Enescu, foarte interesanta atat pentru mine, cit si pentru orchestra.

● Acest festival are menirea de a pune in lumina personalitatea lui George Enescu in cele mai variate ipostaze: in relatie cu creatia contemporanilor sai, in raport cu arta contemporana, dar si cu muzica universala...
● Enescu a fost o personalitate marcanta, cu o vocatie a compozitiei iesita din comun. Era un om serios, profund, foarte apreciat printre contemporanii sai europeni... Consider important ca marile orchestre, muzicienii zilelor noastre sa cunoasca mai bine muzica secolului XX. Este bine ca mai avem inca sansa sa descoperim aspecte interesante in muzica lui Bach, Mozart, Beethoven, Schubert, ajutati de noii interpreti care vin cu o viziune proaspata. Cu atat mai mult exista aspecte inedite in muzica veacului trecut si ma refer la un grup de compozitori in care l-as include si pe George Enescu, alaturi de Karol Szymanowski, Leoš Janácek, sau chiar Richard Strauss. Ultimul devine cunoscut tot mai mult si in afara Austriei si Germaniei, unde operele lui rasuna de decenii bune. Am dirijat de nenumarate ori "Elektra", "Salomeea", "Ariadna la Naxos"... repertoriul meu se largeste constant cu astfel de titluri care se adauga celor de Serghei Prokofi ev, Dmitri Sostakovici, Igor Stravinski - puternicul grup al compozitorilor rusi - opere pe care le-am promovat in ultimii ani in multe alte tari din Europa si dincolo de Europa, inclusiv in Asia. Salut asadar filosofia festivalului de la Bucuresti, care se bazeaza pe promovarea lui George Enescu prin intermediul marilor orchestre ale lumii, ansambluri simfonice care vin cu propria lor lectura si deschid o dimensiune internationala repertoriului enescian.

● Ce ne puteti spune despre alegerea programelor celor doua concerte de la Bucuresti? Ati avut in vedere lucrari reprezentative in repertoriul Orchestrei Teatrului Mariinski ? Ati venit in intampinarea formatului festivalului?
● Acustica Salii Mari a Palatului din Bucuresti este una foarte speciala, care lanseaza de fapt dirijorilor invitatia de a alege repertoriul in functie de acest generos spatiu de concert. Cred ca lucrarile de Richard Wagner, Alexandr Scriabin, Richard Strauss, Rodion Scedrin, Modest Musorgski, Simfonia a III-a de George Enescu, vor fi puse aici in valoare....Scriabin este un compozitor extrem de original, ideile lui s-au dovedit a fi esentiale pentru progresul marii scoli componistice ruse in secolul XX. Cred ca va fi interesant pentru publicul bucurestean sa experimenteze sonoritatea simfoniei lui Enescu in proximitatea celorlalte opusuri din program. Avem ocazi sa comparam si sa apreciem ceea ce cu siguranta era nou si foarte neobisnuit cu cateva decenii in urma...

● Vom asculta intr-adevar lucrari create cu cateva decenii in urma, cea mai aproape de contemporaneitate, Concertul pentru orchestra de Rodion Scedrin , care are si un subtitlu, "Cuplete populare vesele". O piesa care poarta inspiratia folclorului, stralucit orchestrata... Aveti in vedere sa o includeti intr-un proiect aniversar consacrat compozitorului in 2012, cand se vor implini optzeci de ani de la nasterea sa?
● Sarbatorim anul acesta si anul viitor doi mari compozitori rusi care imi sunt prieteni: – Sofi a Gubaidulina si Rodion Scedrin. Creatia lor ocupa un loc important in viata mea, asa ca vor exista premiere, reluarea unor lucrari reprezentative... Piesa pe care am inclus-o in programul de la Bucuresti este deja inregistrata. Multe dintre productii le-am realizat pe cont propriu, printre acestea fantastica opera a lui Rodion Scedrin, "Calatorul fermecat", editata cu ceva timp in urma la casa de discuri "Mariinsky". Este o opera a secolului XXI care se bucura deja de o recunoastere internationala. A rasunat la Moscova, Helsinki, Stockholm, ma simt incurajat de succesul ei si sper ca intr-o zi o vom aduce si pe secenele romanesti.

● Cu ceva timp in urma v-a trezit interesul si opera majora a lui George Enescu, "Oedip"...
● Cand voi fi in Rominia trebuie sa acord timp acestui subiect..nu este deloc imposibil sa o includem in programele nostre. Exista bineinteles o lunga lista de propritati, dar am putea discuta cu colegii nostrii romani, poate vom realiza ceva impreuna in acest sens.

● Maestre Valeri Gherghiev, sunteti considerat unul dintre cei mai influenti oameni ai planetei. Aveti sentimentul ca puteti schimba trendul muzicii clasice, ca puteti influenta gustul publicului contemporan?
● In opinia mea, muzica clasica este deosebit de pretuita in momentul de fata. Am dirijat de curand doua concerte in Festivalul BBC Proms de la Londra, unde lucrari de Henri Dutilleux si Serghei Prokofiev au umplut sala de mii de locuri....Este un festival care demonstreaza masivul interes al publicului pentru muzica clasica. Trebuie doar sa muncim din greu si sa interpretam cu succes, sa atingem nivelul de performanta, sa compunem muzica buna si sa ne straduim sa implicam cit mai multi oamei tineri. De curand m-am ocupat de Competitia "Ceaikovski", desfasurata in luna iunie la Moskova si Sankt Petersburg. Rezultatul a fost colosal, milioane de spectatori au fost alaturi de noi pe internet. Iar pentru a-i ajuta pe tineri sa aibe un comportament profesionist trebuie sa ne ocupam corect de scoli si universitati si sa implicam generatia tanara...sa nu devenim elitisti si sa interpretam doar pentru aceia care isi permit sa cumpere bilete scumpe...

● Aveti angajamente permanente si colaborari, mai mult sau mai putin, ocazionale...
● De fapt, am doua angajamente principale acum – Teatrul Mariinski si London Symphony - care imi ocupa cea mai mare parte a timpului. Colaborez desigur si cu operele Metropolitan , La Scala, cu Orchestra Filamronicii din Viena, iar ocazional dirijez orchestrele filarmonicilor din Berlin, Chicago, Philhalelphia, New York, dar si Rotterdam Orchestra. Intr-o anumita perioada a vietii am investit foarte mult in Rotterdam, am largit repertoriul orchestrei si am creat un festival care se dovedeste un continuu succes, publicul il apreciaza, asadar ma simt impacat cu mine in aceasta relatie. Un alt capitol extrem de important este relatia cu compozitorii in viata, am amintit-o pe Sofia Gubaidulina, l-am amintit pe Rodion Scedrin, pe Henri Dutilleux, colaborez desigur si cu compozitori mai tineri. Imi doresc sa realizez mai multe productii noi si premiere ale lucrarilor lor in toate genurile: coral, simfonic, opera, intentionez sa fac cu mult mai mult in acest domeniu in urmatorii 5 ani – apropiindu-ma cumva si de muzica lui George Enescu. Colaborarile cu compozitorii contemporani imi evoca epoca lui Ceaikovski, care si-a vazut multe opere reprezentate pe scena de la Mariinski: "Evgheni Oneghin", "Dama de Pica", "Iolanta", etc.
Un fapt care a insemnat recunoasterea valorii unui compozitor in viata pe o mare scena de opera. Cam acelasi lucru se petrece astazi la Mariinski, aceasta este misiunea teatrului nostru.