Zubin Mehta: "Îmi amintesc cu plăcere prezenţa la Bucureşti"

● Maestre Zubin Mehta, care este relatia dvs. cu muzica lui Enescu?
● In afara celor doua rapsodii, nu am interpretat prea multa muzica de Enescu; am mai facut Vox Maris la Bucuresti in Festivalul Enescu, dar cam atat – de exemplu nu am dirijat opera sa, Oedipe. Noi ne afl am intr-un turneu in mai multe tari europene unde participam la diverse festivaluri, inclusiv la Festivalul Enescu de aici de la Bucuresti. Interpretam muzica de Ceaikovski, de Mahler, ii avem ca solisti pe marele pianist israelian Yefim Bronfman, care va canta Concertul nr. 2 de Brahms, si pe violonistul Vadim Repin in Concertul de Ceaikovski.
Venim deci cu un program reprezentativ pentru calitatile artistice ale Orchestrei Filarmonice din Israel; imi aduc aminte cu placere de prezenta in festival de acum cativa ani, cand am interpretat, cu orchestra Maggio Musicale Fiorentino, Ritualul Primaverii de Stravinski si Simfonia I de Mahler, iar ultima oara am participat la evenimentul bucurestean tot cu Orchestra Filarmonica din Israel. Oricum, eu vin la Festivalul Enescu din 1967 incoace, deci am legaturi foarte stranse cu tara dumneavoastra.

● Una din cartile dvs., maestre Mehta, se numeste Partitura vietii mele; transformand superba metafora in ceva mai concret, care sunt partiturile vietii dvs., care sunt lucrarile pe care le iubiti?
● Nu as putea spune cu precizie! Interpretez muzica acoperind o perioada de 4 secole – nu pot deci declara ca am o piesa favorita, dar pot spune ca toate repertoriile pe care le realizez cu Orchestra Filarmonica din Israel sunt aproape de sufletul meu.

● Sunteti renumit pentru interpretarea muzicii de mare amploare; ce anume va atrage la acest tip de lucrari, maestre Zubin Mehta?
● Mai intai, trebuie sa spun ca il iubesc pe Mozart mai presus de toate! Apoi, in programul nostru recent a fost inclusa cantata Gurrel-Lieder de Arnold Schönberg – iata, aceasta este o lucrare de mari dimensiuni, este unul din opusurile importante ale muzicii romantice, este de fapt punctul culminant din zona romantica a creatiei lui Schönberg. Dar repertoriul a continuat cu o lucrare de Mozart, apoi cu una de Haydn, deci nu as afirma ca imi plac neaparat doar creatiile de amploare.

● Ce fel de relatie aveti cu muzica noua?
● Interpretam foarte des creatii muzicale contemporane; am dirijat vara aceasta prima auditie a unui opus semnat de un autor israelian, de fapt in fiecare stagiune includem in programele noastre noi compozitori israelieni. Este datoria noastra si ne-o indeplinim cu placere.

● Cum priviti evolutia artei dirijorale in timpurile recente, maestre Mehta?
● Depinde de repertoriul pe care il canti; in muzica contemporana, semnificatia dirijatului se schimba. Pe de alta parte, daca dirijezi o opera de Mozart, trebuie sa ai asupra ei acelasi control de care ai nevoie cand interpretezi Lulu de Alban Berg sau o opera de Aribert Reimann.

● Exista vreo definitie foarte scurta a muzicii ca element atat de necesar supravietuirii noastre psihologice?
● Nu trebuie sa uitam ca, dintre toate limbajele acestei lumi, muzica este cel mai puternic. Sunt ferm convins de aceasta. Si nu ma refer doar la muzica clasica. Daca mergi in Africa, sau India, sau China, muzica acelor tari, cantata de acele popoare, este, pentru publicul lor, cea mai intensa forma de comunicare.