Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Spectacolul a fost prefațat de marele Nicu Alifantis, nimeni altul decât naratorul filmului. „Români și alte naționalități, vi se pregătește ceva! Cu Cristian Radu Nema, undeva, departe, la Dunăre…”, ne-a spus misterios muzicianul și omul de cultură. Protagonistul filmului, alături de artiști mari din Grecia și România, îi invită iubitorii de artă la un eveniment - film - concert fusion, pe care organizatorii îl apreciază ca pe unul care se întâmplă o dată în viață.
Doina și rembetiko, incluse în patrimoniul UNESCO
Cu prilejul Zilei Dobrogei, la Constanța, Asociația Culturală CRN va organiza un spectacol special, sub egida „De la doină la rembetiko”, sâmbătă, 16 noiembrie, de la orele 19.00, la Club SNC (Bulevardul Tomis, nr. 96, Constanța). Evenimentul face parte dintr-o serie de manifestări dedicate unui proiect care își dorește să promoveze confluența dintre două genuri muzicale aparte, ce reprezintă spiritualitatea a două popoare ce se întâlnesc în spațiul dobrogean. Este vorba de doina românească și rembetiko grecesc, ambele incluse în patrimoniul imaterial UNESCO. Proiectul își propune să scoată doina din spațiul puțin accesibil al interpreților și cunoscătorilor săi și să o propulseze, alături de rembetiko, un alt gen muzical relevant pentru spațiul balcanic și pentru minoritatea greacă din România, care a fost supranumit blues-ul Greciei, dând șansa noii generații să se familiarizeze cu conotațiile sale, iar tinerilor interpreți, păstrători ai doinei sau ai muzicii rembetiko, să devină cunoscuți și apreciați de un public cât mai numeros. Accesul la eveniment este liber.
Evenimentul cuprinde premiera de gală a filmului documentar artistic „De la DOINĂ la REMBETIKO - o rapsodie balcanică”, care se bucură de participarea artistului Nicu Alifantis. Cu acest prilej va avea loc un recital de tip fusion, care îmbină cele două genuri muzicale, cu participarea unor artiști renumiți din România și Grecia printre care se numără Niki Xilouri (voce și percuție), Maria Casandra Hauși (voce), Stelu Enache (voce), Vanghelis Siligardos (bouzouki), Sorin Romanescu (chitară), Sabin Penea (vioară), Marius Vernescu Trio (alături de Beatrice Vernescu și Oleg Lașcu), Adrian Stavian (orgă), Alexandru Ilea - Noian (fluier), Constantin Badea (voce).
Filmul, inspirat din corespondența lui Panait Istrati
Documentarul artistic realizat de regizorii Cristian Radu Nema și Mimis Ravanis a fost filmat în România și Grecia. Filmul este inspirat de corespondența epistolară dintre bunicul autoarei scenariului, Bianca Beatrice Michi, și marele scriitor român de etnie greacă Panait Istrati, de la a cărui naștere se împlinesc anul acesta 140 de ani. Pe lângă valoarea sentimentală, filmul are o valoare de patrimoniu din perspectivă etnomuzicologică și istorică. Naratorul este nimeni altul decât muzicianul și omul de cultură Nicu Alifantis, care descrie mozaicul cultural căruia îi aparțin cele două genuri muzicale. Artistul va fi prezent la premiera de gală.
Provenind dintr-o familie de muzicieni de mare valoare din spațiul cultural grecesc și internațional, Niki Xilouri este continuatoarea unei moșteniri muzicale unice pe care a dobândit-o de la tatăl său, Psarandonis, supranumit Zeus al muzicii grecești, care împarte, împreună cu lira sa, scena artistică alături de nume mari precum Nick Cave. Niki Xilouri vine pentru prima oară în România pentru a împărtăși publicului spiritul inegalabil al muzicii rembetiko, dar și pentru a revela subtilitățile artistice pe care acest gen îl are în comun cu doina românească. Laureată a Marelui Premiu și Trofeului „Maria Tănase” (juriu prezidat de Tudor Gheorghe), Maria Casandra Hauși a marcat și a celebrat intrarea doinei în Patrimoniul Imaterial UNESCO prin lansarea albumului de muzică tradiţională intitulat generic „Doina - Horea lungă - Cântec Arhaic Românesc din Maramureş” în anul 2009, fiind totodată continuatoarea moștenirii spirituale a rapsodul din Țara Lăpușului Nicolae Pițiș (Tezaur Uman Viu). Niki Xilouri a mai colaborat cu interpreta de doină Maria Casandra Hauși în proiecte internaționale, iar evenimentul de „De la doină la rembetiko” le va oferi prilejul să interpreteze o fuziune între cele două genuri muzicale alături de muzicieni de prestigiu ai spațiului cultural românesc și internațional.
Mari artiști vor urca pe scenă
Printre aceștia se numără pianistul Marius Vernescu (singurul român câștigător al Marelui Premiu al Festivalului de Jazz de la Montreux), chitaristul Sorin Romanescu (laureat al Premiului Gopo pentru cea mai bună muzică originală), violonistul Sabin Penea (directorul artistic al Festivalului JazzUp și câștigător al Marelui Premiu la Concursul Internaţional de Vioară și Muzică de Cameră Kreutzer), cel mai important interpret și culegător de folclor de origine aromână - Stelu Enache, muzicianul cretan Vangelis Siligardos, organistul Adrian Stavian (autorul muzicii din spectacolul manifest Ciuleandra, recunoscut pentru colaborările cu Ovidiu Lipan Țăndărică, Rona Hartner și Gheorghe Zamfir), interpretul de folclor Constantin Badea al cărui repertoriu a îmbogățit tezaurul de cântec dobrogean cu piese de o mare profunzime, interpretul Alexandru Ilea - Noian, invitat al emisiunii „Drumul lui Leșe” dar și coautor al volumului „Studii etnografice vol. 5” în colaborare cu prolificul etnolog Pamfil Bilțiu.
Citește pe Antena3.ro
„Filmul este dedicat tuturor celor ce poartă în suflet un mozaic cultural și etnic, dar și celor care, preț de veacuri, îi inspiră și dau strălucire pieselor din mozaic. Nu este un film despre grecii și românii aflați într-o simbioză sacră în spațiul românesc, ci despre confluențele spirituale și culturale din sufletul fiecăruia dintre noi, despre conglomeratul etnic pe care mulți dintre noi nici măcar nu îl bănuiesc”, spune și Bianca Beatrice Michi, inițiatoarea și coordonatoarea proiectului.
Rembetiko (sau rebetiko, în greacă) este un gen muzical urban, aparținând muzicii grecești. A cunoscut o renaștere în anii 1960 și 1970. Muzica rembetiko a fost comparată cu muzica blues a sclavilor negri americani.
Doina este o creație lirică, vocală sau instrumentală, specifică poporului român, în care autorul necunoscut își exprimă în mod direct sentimentele de dor, de jale, de înstrăinare, de revoltă, tristețe, iubire, ură sau regret.
