Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Despre secolul trecut s-a spus că stă sub semnul marelui filosof Nietzsche. Totul s-a schimbat, de la Nietzsche, cel considerat de mulți gânditori deschizătorul de drumuri. Astăzi putem vorbi despre o schimbare de paradigmă și de viziune asupra viitorului, iar scriitorul-filosof la care se raportează mulți dintre cei care analizează societatea contemporană este Jean-Paul Sartre. Pentru a-nțelege de ce este atât de important scriitorul francez care a publicat, totuși, la începutul secolului XX, trebuie să-i citim opera, încercând să înțelegem totul în contextul nevoii de schimbare. Două cărți importante au fost reeditate recent, în România: romanul „Greața” și volumul de Teatru care include piesele „Muștele”, „Cu ușile închise”, „Morți fără îngropăciune”, „Diavolul și bunul Dumnezeu” și „Sechestrații din Altona”.
„Greața” este romanul definitoriu pentru existențialismul filosofic transpus în literatură. Scris sub forma unui jurnal găsit întâmplător de un editor și publicat în 1938, „Greaţa” ne relatează o perioadă din viața tânărului Antoine Roquentin petrecută în imaginarul port francez Bouville, considerat de critici a fi Le Havre, unde Sartre a predat filosofie la liceu, înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Acolo, după o îndelungată călătorie în Indochina, Roquentin se retrage pentru a finaliza biografia unui anume marchiz de Rollebon, aristocrat implicat în politică în epoca Revoluției franceze. Roquentin începe să scrie acest jurnal pentru a înțelege mai bine starea de anxietate și greaţă care-l acaparează uneori, întinzându-se și cucerind totul în jurul său, inclusiv lucrurile în care obișnuia să găsească în trecut liniște ori plăcere.
Citește pe Antena3.ro
Susținător al egalității de șanse
Jean-Paul Sartre (1905-1980) este unul dintre cei mai importanţi romancieri și filosofi ai secolului trecut, a cărui gândire are o influenţă puternică asupra generaţiilor care i-au urmat. Promotor al existenţialismului și susţinător al marxismului, Sartre a câștigat, în anul 1964, Premiul Nobel pentru Literatură, premiu pe care l-a refuzat. A explicat de ce a făcut acest gest, în lucrarea autobiografică, denumită „Cuvintele”, în care anunța că renunță la literatură, în 1964, același an în care a refuzat Premiul Nobel, considerând că acesta este „un surogat burghez al unei implicări reale în viață”. Astfel, cartea sa, „Cuvintele”, s-a bucurat de un succes imediat și răsunător. Iar Sartre a devenit promotorul idee de rupere a lumii noi de trecut, de ierarhie, de orice înseamnă ego și competiție, în numele unei lumi care ar trebui să se bazeze pe egalitate de șanse și conștiință colectivă, despărțită de personalitatea individuală. În anul 1945, Sartre a refuzat, din aceleași motive, și Ordinul Legiunea de Onoare.
Teatrul deschizător de drumuri
Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără „Greaţa”, „Zidul”, „Fiinţa şi neantul”, dar și teatrul, cu binecunoscutele piese: „Muștele”, „Cu ușile închise”, „Morți fără îngropăciune”, „Diavolul și bunul Dumnezeu” sau „Sechestrații din Altona”. Profesor la Şcoala de Artă Dramatică a prietenului său Charles Dullin în 1942-1943, Sartre extrage din teatrul clasic grec şi din Estetica lui Hegel propria concepţie despre un teatru auster, moral, mitic, aducând cu un ritual. Propune, aşadar, un teatru ce transpune într-o ambianță mitică marile probleme ale epocii contemporane, care vizează culpabilitatea individuală sau colectivă și la care ne îngăduie să reflectăm, în timp ce împrejurări deosebite şi situaţii critice forţează personajele la o alegere vitală, adesea în spații claustrale – închisori, camere închise, orașe asediate, infern. Conţinutului moral, dar nu şi moralizator i se potrivesc o acţiune scurtă şi violentă, o montare austeră, o exprimare limpede, tensionată, sobră, păstrând ceva din pompa antică şi transformând reprezentaţia într-o adevărată ceremonie.
Corectitudinea politică și egalitatea de șanse, în forma filosofico-literară, de la părintele conștiinței comune din zilele noastre: Jean-Paul Sartre.
