Prolific de Guinness Book

Andrei Partoş sau psihologul muzical l-a avut la "cabinet" pe pacientul Alexandru Andrieş nouă nopţi în şapte ani. Odinioară aveau aceleaşi gusturi la dulciuri şi la femei. De fapt, şi femeile tot un fel de dulceţuri erau. Acum au lăsat-o mai moale, din motive de... diabet. Sunt doi profesionişti care ştiu foarte bine ce au de făcut. Poate şi de aceea făcutele lor profesionale (unul cântă, altul analizează) sunt de înaltă clasă şi au confirmarea publicului. Unitatea de măsură este audienţa.

Jurnalul Naţional: Vă mai aduceţi aminte când aţi auzit prima oară de Andrieş?

Andrei Partoş: Dificilă întrebare. Ne cunoaştem de pe vremea studenţiei lui. Anii '70... Era colecţionar de discuri bune, americane. Eu primeam din diferite surse, el din altele. Mai făceam schimb. Nu mai ştiu cine ne-a prezentat. El ţine minte şi anumite titluri. Eu, fiind mai bătrân, uit. Ştiam că activează la Club A, eu aparţineam de Student Club, unde prezentam. Adică, la concurenţă. Despre Alexe (sau Sandu), mi-a vorbit elogios prin 1979-1980 Florian Lungu. Am crezut că aparţine jazz-ului, dar m-am lămurit că este în egală măsură om de blues, de folk, de country-western (dacă ne amintim de acel vinil scos de Electrecord) de protest song, de pamflet, de orice... L-am ascultat la Primăvara Baladelor, apoi în diferite spectacole, pe care mai târziu le-am şi prezentat. După 1983, au fost verile de la Costineşti. Îl aveam ca musafir la RadioVacanţa de fiecare dată. A cântat şi în Vox Maris, în programul meu, dar şi în spectacole mari la Teatrul de Vară, la Serbările Mării şi la altele. Normal că am reţinut piesele lui, cele ţepoase, iubite de studenţime. A şi înregistrat unele, la Costineşti, la Radio Vacanţa.

"RESPECTĂ CU SFINŢENIE SFATUL MEDICULUI"

L-aţi avut invitat de nenumărate ori în emisiune. E de ajuns să ne uităm să vedem câte albume şi-a lansat şi ne dăm seama de câte ori l-aţi avut la microfon). Ne puteţi spune lucruri din culisele emisiunii. Cum este ca invitat?

A fost în emisiunile mele de la toate posturile, la care am colaborat. Înainte şi după 1989. Ne leagă ani frumoşi de amiciţie şi l-am invitat cu plăcere de fiecare dată. El având albume foarte numeroase, nu era nevoie de niciun pretext. Fiecare lansare a însemnat o prezenţă în studio. Este un invitat tonic, dacă e bine dispus. Devine tonic, dacă-l binedispui. Nu este un partener dificil pentru cine-l cunoaşte. Îi place când ne tachinăm, e foarte prompt în replici. Simţul umorului e prezent constant. În anii de la Costineşti venea mereu cu chitara, apoi mai rar, acum deloc. Are alte orchestraţii, alte pretenţii de sound, s-a rafinat, s-a emancipat... Întâlnirile noastre din ultimii ani de la RRA - 9 nopţi la "Psihologul muzical", în 7 ani - au fost extrem de tonice şi gustate de public. E neplăcut că nu-l poţi servi cu nimic la acele ore. Respectă cu sfinţenie sfatul medicului. Pe vremuri eram amândoi fani de dulciuri. Tot pe vremuri, de mult apuse, am avut şi gusturi apropiate la femei sau la nume de femei... Ceva în genul ăsta!

"MĂ SURPRINDE CĂ NU ŞI-A DORIT NEVASTĂ ŞI COPII"

Cu ce v-a surprins în toţi aceşti ani, de când vă cunoaşteţi?

M-a surprins cu multe. Pe plan artistic a ştiut să fie consecvent cu sine şi prolific de Guinness Book. Uşurinţa pe care o are în a reda situaţii de viaţă, tandreţea şi delicateţea privind poveştile de dragoste... Scrie şi desenează cu un talent excepţional. M-a surprins prin faptul că s-a opus comunicării prin telefon, dar o face lejer prin e-mail.
M-a surprins că-şi iubeşte profesia de arhitect în mod constant, şi-l respect pentru asta!  M-a surprins că nu m-a invitat niciodată la el acasă, deşi la mine a fost de sute de ori.
M-a surprins plăcut când a acceptat să mă ajute la grafica revistei mele, Vox Pop Rock. M-a surprins fidelitatea lui faţă de prietenii săi din muzică. Mă surprinde că ştie să-şi ţină viaţa privată, intimă, la secret. Mă surprinde că nu şi-a dorit nevastă şi copii... Sau are şi nu ştiu eu! Să mai zic? Ajunge... Mai lăsăm şi pentru pe data viitoare.

Este adevărat că într-o emisiune aţi vrut să-i căutaţi soţie?

Da, anul trecut am făcut anunţul... Au fost câteva oferte, dar n-am mers până la capăt...

Ne puteţi spune unde începe şi unde se termină Alexandru Andrieş?

Andrieş începe cu desenele sale din copilărie, care-i puteau aduce gloria mondială, şi nu se termină niciodată, pentru că el respiră prin ce creează. Multe piese vor rămâne valabile şi peste 50 de ani, iar pe altele le vor înţelege urmaşii, tot cam atunci...