"Tată, să-mi iei acordeon!" - Lacrimi şi muzică

Victor Gore a primit de la părintele său, Gore Ionescu, o comoară, aşa că nu a lăsat-o să se piardă.

Victor Gore a primit de la părintele său, Gore Ionescu, o comoară, aşa că nu a lăsat-o să se piardă.

Sufletul neamului nostru trăieşte o continuă deznădejde, care trebuie, măcar in anumite momente şi imprejurări efemere, inlăturată. Muzica a fost balsamul pe care romănul il găsea oricănd la lăutarul cel mai aproape de el.

MOŞTENIREA.

Om cu rănduială şi cu purtări bune, Gore Ionescu a avut opt copii: Ion, Fane, Maria, Aurel, Victor, Georgeta, Cristina şi Tanţa. Unul dintre copii, Ion, a murit din tinereţe, in timpul războiului, cănd a venit din armată. Acelaşi lucru s-a intămplat şi cu Maria. Pe una dintre fete, Tanţa, a botezat-o Grigoraş Dinicu, fiindcă nu se făcea chef sau petrecere la Grigoraş Dinicu şi la Ion Voicu fără Gore Ionescu. "Am participat şi eu la două nunţi. Ion Voicu trebuia să fie naş, dar nu a mai putut să ajungă, aşa că băiatul lui, Mădălin, i-a ţinut locul şi a fost naş alături de mama lui. Am căntat chiar la Inter, cănd s-a deschis", işi aminteşte Victor Gore.

Citește pe Antena3.ro

Comuna din România unde cresc pietrele, la propriu: Ce sunt trovanții și cum arată locul spectaculos vizitat anual de mii de turiști

SOARTĂ.

"La momentul naşterii "ne căntă cucu’", spune Elena Gore, nepoata lui Victor. Adică ni se urseşte. "O ursitoare le-a dat căntecul lui Aurel şi lui Victor in mănă. S-au născut cu muzica in suflet şi in minte."

Victor Gore s-a născut in 1931, la 17 martie, in Bucureşti, in Dorobanţi, dar familia se trage de la Teiş, din Tărgovişte. Intre el şi fratele lui Aurel erau trei ani diferenţă. Victor Gore a absolvit şapte clase primare şi-şi aminteşte că o dată, după ce a terminat şcoala, l-a rugat pe tatăl lui să-i ia un acordeon, şi intr-un an deja era as la mănuirea lui. "Vreau să vă spun că in şcoală eu dădeam tonul, iar directorul şcolii ştia că sunt băiatul lui Gore Ionescu, aşa că mă punea să cănt, şi i-am zis tatei: "Tată, să-mi iei acordeon!". Intr-un an am inceput să cănt cu el pe la nunţi. Prima nuntă a fost la Voicu şi la familia Pechea, familie de argintari. Oamenilor le plăcea cum căntam. Copil fiind, am cunoscut-o pe Maria Tănase la Sala Dalles, unde tata avea un program. Mai tărziu i-am cunoscut-o şi pe Maria Lătăreţu, şi pe bărbatul ei, stăteau pe la Gara de Nord".

COLABORÃ...RI.

Victor Gore a căntat alături de fratele lui la ansamblul de la Poştă şi telecomunicaţii. "Eram foarte apreciaţi, primeam aplauze; plăngeau cănd căntam cu vocea. Am avut succes. Ne-au angajat foarte mulţi, pentru că au fost mulţumiţi; eram chemaţi la nunţi din diferite regiuni ale ţării; eu mă duceam cu o jumătate de oră mai inainte, puneam staţia la incărcat. Eram intrebat: «Domnul Gore, măncaţi?». Spuneam: «Nu, mai tărziu». Dădeam drumul la staţie, căntam de joc şi, trebuie să recunosc, erau mulţumiţi de fiecare dată. "

LACRIMI.

Victor Gore a reprezentat Romănia in Franţa, la un festival de muzică populară, in ’93 şi in ’94. A fost acolo cu ansamblul Alunelul. "Am căntat şi folclor şi cei din sală au cerut să le cănt «Adu calu’ să mă duc» şi «Pleac-o nevestică-n lume»; cănd căntam nu se mai auzea nimic şi vedeam lacrimi in ochii celor din sală", conchide cunoscutul lăutar.

BĂTĂLIA PENTRU VIAŢĂ

Toată viaţa Victor Gore s-a luptat cu ulcerul şi cu fierea. De opt ani nu mai fumează, nu mai bea cafea, de băutură nici vorbă. A muncit mult in viaţă, a fost in toate regiunile ţării, aşa că ştie şi cum se distrau romănii, şi cum se distrau romii. "M-am simţit mai bine la romi şi nu orice romi; sunt mai plăcuţi, se distrează mai bine, vorbesc altfel cu tine; romănii işi mai dau in petic. Am fost respectaţi", incheie Victor Gore.

GORE IONESCU, IN PRIMĂ AUDIŢIE

"Hora lui Gore", "Frunză de dragoste", doină, piesele cu numărul 14, respectiv 15 de pe CD-ul care insoţeşte această Ediţia de Colecţie sunt in primă audiţie. Inregistrările sunt din 1941. Ele au fost recuperate de pe cilindri de fonograf de specialişti ai Institutului de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu" din Bucureşti. Dr. Marian Lupaşcu, etnomuzicolog, şi Dan Vlădescu, restaurator de sunet, au cizelat sunetul recuperat de pe un cilindru de fonograf spart, pentru ca aceste melodii să poată fi ascultate. Doina "Frunză de dragoste" este căntecul interpretat (cu voce) de marele lăutar Gore Ionescu, el fiind cunoscut, mai ales, ca instrumentist şi avănd foarte puţine piese in care interpretează şi cu vocea. (C.A.)

NU TOTUL ESTE DE VĂNZARE

"Acum doi ani am fost chemat de un om de la Galaţi, care a spus că vrea să-l aibă in curtea lui pe Victor Gore. Nu eram bolnav ca acum, aşa că m-am dus. Dumnezeu mi-a dat putere! Erau oameni serioşi, cu studii, nu ştiau ce să-mi mai facă. Am fost plătit bine. Fără mine, in familia mea nu s-a făcut nimic, fie nuntă, fie moarte", povesteşte Victor Gore. Cineva i-a spus să văndă acordeonul, dar soţia lui a spus că ar insemna să il văndă pe Victor! Nici vioara lui Aurel nu este de vănzare.