Cântăreţ miruit

Bunul prieten Nicu Constantin îl consideră pe Ion Dolănescu o epocă a muzicii populare.

În urma-i, Ion Dolănescu a lăsat foarte mulţi prieteni, admiratori. Oameni care l-au cunoscut şi care i-au apreciat folclorul, stilul, vocea şi dăruirea totală. Cunoscutul actor Nicu Constatin povesteşte despre prietenul său, despre Ion. Consideră că interpretul nu a fost un cântăreţ, mai degrabă... o Epocă în lumea muzicii poluare. "El a avut un mir. Aşa se spune la noi la artişti, «miruit de Dumnezeu». Aşa a fost el, menit să fie cap de şcoală, de linie, de pod... tot ce vreţi dumneavoastră, el era în frunte.

Eu l-am cunoscut când era încă militar în termen, la şoferie, la ansamblul condus de Victor Predescu. Am avut o întâmplare cu el, atunci m-am şi supărat pe el", povesteşte maestrul râzând. Era la 23 august, la Teatrul de Vară. Tânărul Dolănescu a urcat pe scenă şi a început să cânte. Şi-a cântat, şi-a cântat... şi tot ar mai fi cântat. Lumea îl aplauda frenetic şi îi cerea să nu plece. "M-am enervat şi am întrebat: «Mă, cine-i Dolănescu ăsta? Că-l mănânc!». L-am admirat. Pe urmă l-am angajat la mine la teatru, într-un spectacol «Jos Pălăria». L-am convins să vină cu Maria Ciobanu, ei făcuseră deja combinaţia. Maria a fost foarte importantă în viaţa lui. El era un tip cu o intuiţie muzicală fantastică, iar Maria era mai spre cântec. Au făcut un cuplu muzical care a adus o epocă."

ÎN LOC DE ADIO. "Nu vreau să mai spun decât atât. Dumnezeu, acolo unde l-a dus, să-l pună în dreptul celor buni, în loc luminos, în loc de verdeaţă, de unde a fugit durerea, întristarea şi suferinţa. Aşa să-l ţină Dumnezeu sub ordinea Lui".

O LEGENDĂ
Nadia Comăneci era nelipsită de la aniversările lui Ion Dolănescu, la care participau marii noştri interpreţi, sportivi, actori.  În 1989, din casa maestrului Dolănescu Nadia Comăneci a reuşit să fugă din ţară. Acea casă poartă întodeauna amintirea "paşaportului său spre libertate". În 1980, Nicolae Ceauşescu i-a interzis Nadiei să părăsească ţara, obligând-o să rămână la Federaţia de Gimnastică, fiind supravegheată de Miliţie. Când antrenorii Márta şi Béla Károlyi, au fugit din ţară în 1981, Nadiei i s-a interzis să mai părăsească vreodată România. A reuşit să fugă 8 ani mai târziu, în noaptea de 27-28 noiembrie 1989, trecând pe ascuns, împreună cu un grup de români, graniţa în Ungaria. "Mă simt norocoasă că am avut onoarea să-l cunosc pe Ion Dolănescu. Am avut şi am respect în continuare pentru acest om ca persoană şi ca mare artist. O legendă care va rămâne mereu vie în inima mea şi a tuturor românilor." (Roxana Vintilă)