O viaţă trăită în iubire

„Mi-aş dori ca Mădălina să revină la succesul de acum câţiva ani. Îmi spunea că lansează un album, aşa că sunt în aşteptare", acestea erau cuvintele lui Titus Andrei acum doi ani, la momentul apariţiei Ediţiei de Colecţie dedicate artistei.

Imposibil să rămâi indiferent la coincidenţe. Exact atunci când albumul trebuia să apară, când suntem siguri că ar fi avut un cuvânt de spus, Mă­dă­lina pleca spre alte zări mai blânde. Omul de radio Titus Andrei era deja copleşit de durere în momentul în care l-am rugat să ne vorbească de­s­pre Mădălina Manole, acea artistă pe care o invitase în emisiunile sale de nenumărate ori. Abia îşi luase ră­mas bun de la etnomuzicologul Gruia Stoia, fost redactor-şef al Redacţiei Muzicale a Radiodifuziunii cu o zi înainte de a-i spune adio Mădălinei. Nu îndrăznim măcar să ne imaginăm ce răscolitoare durere străbate fiinţa lui Titus Andrei, cu atât mai mult cu cât de Mădălina îl legau atât de multe.

 „Sunt consternat de ceea ce a făcut. Este o mare nenorocire să scapi de dureri creând tuturor alte dureri şi culminând cu gestul de a-ţi lăsa pe mâna altora copilul de numai 1 an. Mă întrebam dacă timpul mai poate adu­ce vreo alinare în uitare. Poate, dar un val de tristeţe generează alte valuri de tristeţe şi fiecare trăieşte cu iluziile lui. Au iluziile ce fac parte din insi­de-ul nostru forţa să ne doboareĂ Din contră. Poţi să ieşi victorios din în­frângeri. Mădă s-a lăsat prea uşor şi prea definitiv învinsă. Poate că s-au adunat multe şi cum remarcau unii, mă gândeam şi eu la lucrul acesta, Mădălina şi Şerban au vrut un copil, nu s-a putut, a urmat despărţirea, fiecare şi-a urmat viaţa. Minunea s-a produs, fiecare având un copil, iar micuţii au rămas fără tată, respectiv fără mamă la vârsta de numai 1 an. Probabil că aceasta le-a fost lor în­tâl­nirea aici, pe pământ. Dar ce a făcut Mădălina, acest inimaginabil gest, de ce l-a făcut nu vom şti niciodată. În schimb, vom şti că rămâne vedeta adulată de marele public. S-a văzut şi în aceste zile din plin", ne-a spus Titus Andrei.

„Pe Mădălina Manole am în­tâlnit-o pentru prima dată prin intermediul prietenului şi colegului meu, aşa am să-i spun toată viaţa, Şerban Georgescu", spune Titus Andrei. „Ştiam de ea de la cenaclul lui Lucian Avramescu, avea vreo 15 sau 16 ani, cânta folk, am şi văzut-o într-un spectacol, dar nu am remarcat-o în mod special. Cel care a pus-o în valoare a fost Şerban. A fost şi eleva Mihaelei Runceanu, dar adevăratul ei succes a avut loc la Mamaia '88, unde a luat o menţiune cu piesa lui Şerban, «Un om sentimental». Când au înce­put ei co­laborarea mi-am dat seama că se întâlnesc doi artişti cu două vo­caţii diferite, dar care formează un duet fe­ricit, ea interpretă, el compozitor. Aproa­pe tot ce a scris el a devenit hit fără discuţie, ea i-a pus în valoare crea­ţiile, iar el a ştiut ce să-i scrie. Aici este completarea care se întâlneşte mai rar într-un cuplu de artişti. Mă­dă­lina a fost, fără îndoială, muza lui Şer­ban, a rămas muza lui, indiferent de ce s-a întâmplat. Cred că aşa s-a dus şi dincolo, cu această muză a sufletului lui."

FRAGILITATE
Pentru Alexandru Jula, gestul Mă­dălinei Manole a fost un şoc. „Nu mă aşteptam. Ca să fiu sincer, nu văd care au fost motivele. Mădălina avea toată viaţa înainte. Era o fată tânără. În me­seria noastră se poate întâmpla la un moment dat să nu poţi primi şocul intrării într-un con de umbră aşa cum trebuie, «bărbăteşte». E limpede că, după terminarea relaţiei profesionale cu Şerban Georgescu, ea a intrat într-un con de umbră. Nu putem să nu ţinem seama de această poveste în aceste momente. Acesta este marele adevăr. Am auzit multe comentarii, confraţii mei s-au ferit să spună despre relaţia lor, dar ştiu că a fost o poveste dureroasă. Nu am în­ţeles de ce a trebuit să aibă loc un asemenea eveniment în viaţa lor. E şocant ce s-a întâmplat, dar nu poţi şti ce se întâm­plă în familia cuiva. Era o femeie pu­ternică, eu aşa am crezut.

Dar avea o oarecare fragilitate. Aceas­tă fragilitate a venit de pe partea profesională, aşa mă tem. În muzica uşoară nu poţi rămâne în vârful piramidei în permanenţă. Poţi să devii o legendă, dar să fii tot timpul sus e mai greu. Orice mare vedetă trebuie să se gândească la momentul în care apare acest con de umbră. Sunt nişte lucruri fireşti în faţa cărora dacă nu avem soluţii e grav. Ne-a surprins pe toţi cu gestul ei. Ea a fost avantajată de vocea cu un timbru special, dar şi de felul în care arăta. Era o fată drăguţă, o apariţie plăcută, când Dumnezeu îţi dă şi glas, şi talent, şi inteligenţă artistică, şi un fizic plăcut, atunci deja eşti vedetă. Păcat!"


O artistă impecabilă
Realizatorul tv Liana Săndulescu a declarat pentru Ediţia Specială dedicată Mădălinei Manole: „I-am ascultat mai întâi cântecele şi apoi, lucrând în televi­ziune, am invitat-o în emisiuni pentru copii de Cră­ciun şi de Paşti. Şlagărul ei «Fată dragă» era cântat de toate fetiţele. Era noua stea a muzicii uşoare. Se comporta ca un om normal, chiar îmi aduc aminte de prima mea vizită la ea acasă, era împreună cu Şerban Geor­gescu la vremea aceea, am găsit-o făcând cu­ră­ţenie. Am rămas surprinsă de felul în care arăta casa, avea mobilă veche, pian, şemineu, stil. Mi-a spus «Bine că ai ajuns exact când am terminat de făcut curăţenie!». Pentru că în 2009 TVR a susţinut o campanie a Crucii Roşii, şi a susţinut la rândul ei această campanie. Mădălina a venit la emisiune chiar în ziua în care se căsătorise civil cu soţul ei.

De la petrecerea pe care a avut-o cu prietenii a venit aici. Mădălina era o artistă, o interpretă fără ifose. Îmi dădea telefon fără să aibă nici un motiv, printre puţinii care acţionau aşa. Din plăcerea de a ne auzi. Îşi făcuse casa aceasta la Otopeni şi mă tot invita la ea la o cafea. Nu am ajuns niciodată. După ce a născut copilul, era un altfel de om. Era foarte fericită că are acest copil. Dacă stau acum şi mă gândesc, poate că ea avea nevoie în permanenţă să comunice cu cineva. Poate că era însingurată, poate am greşit că am crezut că are alte persoane mai apropiate de ea. M-a surprins şi m-a îndu­rerat ce s-a întâmplat cu ea. Am faţă de ea un sentiment de compasiune, pentru că gestul ei ne arată că a fost un om care a suferit foarte mult.

Oare apropiaţii ei, familia, nu au observat cât de suferindă eraĂ Mi-ar fi plăcut să vorbim despre Mădălina şi numărul acesta special să-l fi primit ea în noaptea în care se tipă­rea. În general, media au acest obicei de a descoperi calităţile unui artist atunci când nu mai este. Acum câţiva ani avea o rochie olive transparentă, iar ziarele pu­neau problema dacă are ceva pe dedesubt. Câteva zile, presa nu a scris despre Mădălina sau despre piesa ei, pentru care a şi luat premiu atunci la Mamaia, ci despre rochia ei impecabilă şi dacă avea ceva pe dedesubt. Era un om foarte bun şi probabil că voia foarte multă iubire, ea era dispusă să ofere. Multă vreme a ţinut secret faptul că era însărcinată. Sufletul artistic al Mădălinei se regăseşte în arhiva televiziunii române".

      • Dana Cobuz