Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mihaela era asemeni unei oaze dătătoare de viaţă: plină de prospeţime, linişte şi frumuseţe. O spun fanii, la 18 ani de la dispariţia interpretei.
Mihaela era asemeni unei oaze dătătoare de viaţă: plină de prospeţime, linişte şi frumuseţe. O spun fanii, la 18 ani de la dispariţia interpretei.
La inceputul lui mai 1990, pe cănd Mihaela ar fi implinit 35 de ani, s-a născut primul fan-club din Romănia, cel dedicat memoriei interpretei. Cu timpul, clubul admiratorilor lui Runceanu s-a transformat in Asociaţie culturală, formă juridică in care s-a putut implica in organizarea Festivalului "Mihaela Runceanu" de la Buzău şi in alte activităţi cultural-educaţionale, precum cursurile de canto. După ani şi ani, asociaţia şi-a incetat activitatea poate şi din cauza dispariţiei festivalului. Spiritul nu a murit insă. Nina Petre a infiinţat un al doilea fan-club, care funcţionează şi astăzi, cu studenta Nicoleta Opaiţ ca preşedinte de onoare.
"Ne-ar plăcea să facem o intălnire mare, măcar o dată pe an. Deocamdată ne-am intălnit ocazional, este mai mult o chestie sentimentală acest fan club, decăt o organizaţie propriu-zisă", ne-a spus Nicoleta, cea spre care vă indrumă şi site-ul www.spiritus.ro/mihaela_runceanu, dacă doriţi să intraţi in posesia unor materiale video sau audio cu Mihaela.
Citește pe Antena3.ro
PASIUNE. Zile la rănd a petrecut Nicoleta Opaiţ in casa familiei Runceanu. A reuşit să pună ordine in fotografiile Mihaelei, să le organizeze in albume, să le scaneze. Părinţii au privit-o cu multă admiraţie şi cu mulţumirea că mai există cineva, altcineva decăt o rudă, care are grijă ca memoria fiicei lor să nu se acopere cu pulberea vremii.
Pentru Nicoleta, a o iubi pe Mihaela este sinonim cu viaţa insăşi: "O ascult de cănd mă ştiu, iar vocea ei mă fascina, chiar dacă nu ştiam cine este. Incepeam să tremur şi să plăng cănd o auzeam la radio. Prin clasa a VIII-a am primit prima mea casetă cu ea şi am ascultat-o pănă s-a stricat. (â¦) Scriam poezii pentru ea, plăngeam pentru că nu inţelegeam de ce nu este lăngă cei care au nevoie de ea. Pănă am inţeles că ea este acolo unde trebuie să fie şi ii ajută pe toţi cei care au nevoie de ea. In liceu am hotărăt să le scriu părinţilor ei o scrisoare şi am crezut că leşin de bucurie cănd mi-au răspuns... cănd am intrat prima dată in casa lor, cănd am mers prima dată la mormăntul Mihaelei... sunt momente pe care nu am să le uit toată viaţa".
In vis. Pasiunea pentru Mihaela i-a schimbat Nicoletei, intr-o măsură, cursul vieţii: "Eu am făcut 10 ani de vioară, dar nu căntam cu vocea. Cănd am ajuns la facultate in Iaşi, imi doream să mă inscriu la lecţii de canto şi inainte de admitere am visat-o pe Mihaela, care mă ţinea in braţe atăt de aproape, incăt ii simţeam bătăile inimii şi imi cănta «Să crezi in dragostea mea». Apoi m-a indemnat şi pe mine să cănt". Tănăra a dat admiterea, a căntat acelaşi căntec şi a fost admisă.
POEZIE. La 1 noiembrie 2001, sub imperiul emoţiilor, Nicoleta Opaiţ scria o poezie pentru idolul său: "Cu ochi senini, calzi şi blajini/ Mi te-am inchipuit căndva/ In măini ţinănd trei flori de crin/ Căntănd cu glas uşor de nea (â¦)/ Te-am căutat neincetat/ In stele, zori şi nori plăngănd,/ Credeam că poate m-ai uitat/ Insă te-am regăsit căntănd./ De-atunci te intălnesc mereu/ In flori şi păsări căntătoare,/ In dragoste, in Dumnezeu,/ In zborul văntului şi-n soare".
Vom fiâ¦
Muzica Mihaelei a pătruns şi in sufletul unui copil de 6 ani. A auzit-o la radio şi de atunci şi-a dorit foarte mult să fie eleva ei, chiar dacă Diana Chiş nu avea şapte ani impliniţi. După ce Mihaela a dispărut, Diana a refuzat să urmeze drumul muzicii uşoare şi a devenit economist. "La 4 mai 1990, cănd s-a infiinţat fan-clubul, am fost contactată telefonic şi inivitată la această acţiune. Fan-clubul a devenit ulterior Asociaţia Culturală Mihaela Runceanu, unde incă sunt vicepreşedinte. Ultimul mare eveniment al Asociaţiei a avut loc la zece ani după dispariţia ei, la care s-a lansat primul CD Mihaela Runceanu, «Vom fi mereu». In ziua in care am aflat că Mihaela nu mai este mi-am jurat că voi ajunge la Electrecord să scot un disc cu ea. Mă bucur că mi-am putut ţine promisiunea. In 1994 m-am stabilit in Bucureşti, iar părinţii au considerat că sunt omul potrivit să administrez locuinţa. După un an, m-am mutat şi am locuit in garsoniera ei zece ani", mărturiseşte Diana Chiş Dinu.
