Acum, dacă tot ne-am luat de grija moţiunii de cenzură, putem spune că este cazul să se întoarcă, fiecare, la ale lui. Premierul Victor Ponta şi guvernul să gestioneze treburile ţării, PSD-ul să se pregătească pentru apropiatul congres, iar PNL-ul să îşi lingă rănile şi, dacă nu e cu bănat, să îşi pună mintea la contribuţie, aşa încât, pentru viitoarea moţiune, să redacteze un document consistent, documentat şi argumentat. Cât despre trâmbiţatul miting, care urma să bată, la scor, marile adunări populare de acum treizeci de ani, numai învăţătura creştină, după care nu se cade să îi mai da o lovitură celui căzut, mă face să trec peste subiect…
Trec peste subiect, dar nu pot trece şi peste rea vorba unui hâtru prieten:„Doamnă opoziţie, dacă nu ai fost în stare să redactezi o moţiune convingătoare şi nici să organizezi un miting ca lumea, atunci cum ai să te pricepi să guvernezi? Nu de alta dar a mai fost unul care ne promisese că, după ce îl vom alege preşedinte, îi va trage pe corupţi în ţeapă, pentru ca, după zece ani, să vedem că singura ţeapă a fost aia pe care ne-au tras-o, nouă, el şi şleahta sa.”
Să fie, însă, categoricul eşec al moţiunii şi cacealmaua mitingului încasate de corifeii PNL motive care să ne facă să credem că vom avea o toamnă politică liniştită? Nu m-aş grăbi să spun aşa ceva Dimpotrivă, fără a fi alarmist sau urzitor de scenarii catastrofice, dar şi pentru că jocurile politice (de fapt, politicianiste) şi năravurile acestor vremuri nu sunt atât de subtile încât să nu poată fi dibuite, am serioase motive să afirm că, de fapt, ieri a căzut cortina peste un act şi nu peste toată piesa.
Veţi crede şi veţi spune că, după drastica învăţătură de minte primită ieri, câţiva dintre şefuleţii partidului- cameleon, PNL, ar trebui să urmeze sfatul unei alte ultra sonore persoane, astăzi dispărută din decor:”ciocu*mic!”. Adică să facă doi-trei paşi în spate şi să lase locul unor oameni mai pricepuţi şi, pe cât posibil, mai puţin „dalmaţieni”.
Numai că, să nu uităm panseul Amiralului Dezastrului Naţional: „iarna nu-i ca vara”. Mai ales, iarna lui 2015-2016 care precede viitorul an electoral. Iar dacă opozanţii de meserie ai actualei formule de guvernare nu vor reuşi să –şi dovedească puterea de a construi ceva durabil, vă asigur că nu este totul pierdut. Ştiut fiind că, acum, pe masa de lucru a DNA-ului, acest ultra-puternic şi (nu chiar) şi imprevizibil actor politic, se află maldăre de dosare „cu dedicaţie”. După cum nu trebuie să omitem din calcule şi nici să subestimăm ce surprize ar mai putea face ÎCCJ, partenerul declarat al DNA, celălalt braţ înarmat al statului de drepţi, pe aceste fronturi de luptă sau pe altele care pot fi deschise la momentul potrivit. Braţe vajnice pe care, actuala guvernare le-a ocrotit părinteşte şi care s-au unit exact împotriva binefăcătorului, anume spre a-şi demonstra neatârnarea politico-administrativă.
M-am referit, după cum lesne se poate bănui, la acele dosare fierbinţi care-oare chiar printr-o simplă întâmplare?- îi vizează pe lideri centrali sau locali ai PSD, în vreme ce alte şi alte maldăre de dosare,, trimise aceluiaşi DNA de către Guvernul Ponta la scurtă vreme de la intrarea sa în pâine, se află tot sub zăvoare straşnice şi la bine chibzuită păstrare. Ghici-ghicitoarea mea:despre cine este vorba în propoziţie?
Tot ieri, inspecţia judiciară a C S M, a decretat că, prin declaraţiile despre procurorul ce se ocupă (şi la propriu şi la figurat!) de dosarul său, Victor Ponta „i-a afectat reputaţia” magistratului. Ceea ce aduce tot a „ciocu*mic!”,şuierat la urechea celor care ar mai pune sub semnul întrebării justeţea altor dosare sau sentinţe pritocite în laboratoare specializate.
De aceea, în cazul în care mă veţi întreba dacă sunt optimist sau pesimist în ceea ce priveşte agenda politică a perioadei viitoare, am să vă răspund cu ironic-amara butadă a lui Tudor Muşatescu: „Pesimistul zice că mai rău decât aşa nu se mai poate, iar optimistul zică că, dimpotrivă, se poate!”…
serban