Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Putini isi mai aduc aminte, dar alegerile din acest an ar fi putut avea loc foarte bine anul trecut. La jumatatea lui 2002 s-a vehiculat ideea unor alegeri anticipate in 2003, ca sa se valorifice electoral succesul admiterii in NATO.
Justificarea logica era ca aderarea la Uniunea Europeana in 2007 cerea doi ani de reforme dure - 2003 si 2004, dupa care, in 2005 si 2006, pe baze schimbate, s-ar fi putut aborda problematica pensiilor, a asistentei medicale, a mediului etc., domeniile in care suntem cel mai departe de standardele comunitare.Vazut acum, la rece, 2002 pare un ragaz de pregatire a anticipatelor. Cresterea economica si reducerea inflatiei s-au produs prea mult pe seama consumului de "rezerve" monetar-fiscale si a imprumuturilor externe, dar prea putin ca efect al mutatiilor din economia reala. Urmau reformele...
Insa pana la urma n-au mai avut loc anticipate, fiindca actorii politici nu s-au inteles asupra intrarilor si iesirilor de pe scena. Ambitiile lor de a fi distribuiti numai in roluri principale ne costa scump acum.
Anul 2003 a fost de la un cap la altul o improvizatie. Economia ar fi trebuit sa profite de ragazul monetar-fiscal acordat si sa preia stafeta. Dar cum sa se bata productia autohtona cu importurile fara sa fie restructurata? Si mai ales, cum sa se faca reforma structurala inainte de alegeri?!
Totusi, Guvernul trebuia sa nimereasca anul trecut tinta de crestere economica si Banca Nationala trebuia sa atinga obiectivul de inflatie. Ce se mai putea face dupa ce in 2002 se calculase altfel? S-a marit turatia motorului intern de crestere - consumul - ca sa compenseze scaderea de putere a celui extern - exporturile. Pe post de combustibil s-au folosit creditul si unele cresteri salariale. La esapament a aparut deficitul comercial, in loc de inflatie. Dupa o revizuire prealabila, cresterea economica a fost scoasa la vopsea, iar inflatia, la una-doua zecimale de previziuni, chiar daca revenirea dobanzilor si pierderile din rezerva valutara, pe final de an, au aratat clar ca derapajele au fost evitate doar in extremis.
Daca a mers atat de greu in anul preelectoral, la ce ne putem astepta acum, in 2004, cand chiar se tin alegerile? Pai, ar fi trebuit sa se reformeze fiscalitatea, printr-o cota unica de impozitare, care sa-i stimuleze pe oameni sa munceasca mai mult. Dar politicienii s-au opus din nou, bagand la inaintare sindicatele. Eligibilii si-or fi spus ca nu pot pune oamenii la munca intr-un an electoral.
Asa ca n-are decat sa se modifice impozitarea in 2005. Nimeni nu-si mai pune problema ca 2004 putea foarte bine sa nu fie an electoral.
Citește pe Antena3.ro
Toate bune, numai ca UE si FMI n-aveau cum sa asiste fara reactie la aruncarea in viitor a privatizarii, a restructurarii, a reformei fiscale si a preparativelor de tintire a inflatiei. Uniunea ne-a aratat cartonasul galben, iar Fondul ne-a zis ca ne mai vedem in aprilie. Conducatorii nostri au intrat in panica si s-au jurat ca vor face in cateva luni ce nu s-a facut in ani intregi.
Se vor tine de aceasta data de cuvint? E mai usor de dat vina pe altii pentru intarzieri, in special pe cei care s-au aflat la Putere intre 1996 si 2000, perioada care a insemnat o pierdere enorma de timp. Mai aproape sunt insa 2003 si 2004, cand se putea pregati cadrul pentru 2005 si 2006, ca sa putem adera linistiti la UE in 2007.
Am vazut de ce sunt in stare politicienii, sa dam cuvintul economistilor. Potrivit aprecierilor oficiale ale BNR, "cresterea economica a fost costisitoare si sub standardele calitative necesare. Pretul ei a fost, in plan extern, majorarea importurilor, stagnarea exporturilor, agravarea dezechilibrelor externe pana spre punctul pierderii credibilitatii in politicile macroeconomice. Pe plan intern s-a accentuat mai ales deficitul cvasifiscal, iar inflatia s-a reinflamat. Mentinerea controlului asupra unui numar mare de preturi si amanarea reformelor structurale au distorsionat functionarea pietelor, concurenta, competitivitatea, amplificand formele reprimate ale inflatiei viitoare". Citatul din raportul bancii centrale pe anul - atentie! - 1996 suna incredibil de actual.
In 2004 ar trebui sa aiba loc corectii majore, dar cui sa-i stea gandul la ele intr-un an electoral?! Probabil ca frana va fi apasata abia in 2005, ceea ce va echivala cu un soc si mai brutal.
