Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Marea cădere din Afganistan, după șocul ocupării de către talibani a Kabulului, intră în zona analizelor și a răspunderilor. Este mai mult decât evident că Occidentul, în ansamblu, a suferit o înfrângere, arătând lumii că nu pot fi compensate doar cu tehnologie și putere militară adversități funciare plecate din diferențe ideologice și tradiții seculare. Războiul din Afganistan, oricât s-ar împacheta în justificări și concepte realitatea evenimentelor, a fost pierdut de Alianța politico-militară condusă de Statele Unite. Scenele haosului din aeroportul capitalei afgane erau similare cu situația tragică a căderii Saigonului. Decizia retragerii din Afganistan a fost una predominant politică și a contrazis evidențele din teren. Eșecul de proporții nu poate fi acum pasat militarilor și analizele se concentrează tocmai pe elementele care să arate unde s-a concentrat eroarea. Dezbaterile sunt purtate pe un ton aprig pe scena politică americană, care rămăsese oricum încinsă după alegerile prezidențiale. Încep să iasă la iveală documente confidențiale care semnalau riscurile majore ale unei retrageri precipitate din Afganistan, informații de care Casa Albă nu a ținut cont sau le-au diminuat importanța. Consecințele sunt dezastruoase pentru credibilitatea americană și vor lăsa răni cu cicatrizare tardivă. Întrebări apăsătoare se pun și în Marea Britanie, și în Germania, țări care au avut forțe militare importante în Afganistan. Sunt vizate în acest cadru al analizelor de debut privind catastrofa expediționară și eficiența serviciilor de informații, esențială în balanța unui război care se poartă de mulți ani.
La București, asemenea analize, însoțite de dezbateri publice, nu sunt amânate sine die, conform unei păguboase tradiții. Ședința CSAT, convocată de Klaus Iohannis pentru 25 august, are ca subiect situația din Afganistan și consecințele pentru România. Titlul convocării sugerează că pierderea războiului, la care țara noastră a participat cu o substanțială angajare, lasă urme. Va fi o ședință de analiză rece, sau se va drapa cu lozinci catastrofa la care am făcut parte?
Pentru a înțelege mai bine rolul alianțelor la timp de pace și la timp de război, o lectură plină de interpretări și bază utilă pentru decizii politice actuale este lucrarea lui Larry Watts „Aliați incompatibili”. Vom înțelege mai bine ce suferințe și pierderi a avut România după ce a intrat în alianțe în Primul Război Mondial și apoi în drama celui de-al Doilea Război Mondial. Interesele marilor puteri au sacrificat și au dizolvat, de fiecare dată, interesele noastre naționale, tratatele, indiferent cum s-au numit, fiind semnate pentru a fi răstălmăcite sau încălcate.
Citește pe Antena3.ro
