Bătălia pentru ţuluşul şef Daniel Morar

La zece zile după ce procurorul de caz a dat NUP în cazul mitei din Dosarul Trădare şi spionaj, şeful său ierarhic a intervenit pentru a infirma decizia. O muncă de un an şi ceva a procurorului de caz a fost spulberată de un ţuluş după simpla frunzărire a Dosarului.

La zece zile după ce procurorul de caz a dat NUP în cazul mitei din Dosarul Trădare şi spionaj, şeful său ierarhic a intervenit pentru a infirma decizia. O muncă de un an şi ceva a procurorului de caz a fost spulberată de un ţuluş după simpla frunzărire a Dosarului.

Adăugînd acestei incredibile situaţii faptul că asupra deciziei s-a antepronunţat însuşi Daniel Morar, avem o nouă şi strălucită confirmare a unui adevăr: DNA n-are nici o legătură cu Justiţia. E Poliţia Politică a Jupînului de la Cotroceni.

Amestecul brutal al lui Daniel Morar în dosarul procurorului de caz, dar mai ales nesimţirea cu care ne-a prevenit că se va amesteca, dovadă că, ştiindu-se protejat de Cotroceni, îşi permite să încalce legea în chip ostentativ, sînt realităţi care fac şi mai dubios elogiul adus DNA de Raportul de monitorizare a Justiţiei.

Aşa cum am mai scris în numeroase rînduri, prin întreaga sa activitate, DNA, instituţia înfiinţată ca PNA sub guvernarea Năstase tocmai pentru a mima lupta împotriva corupţiei, a dus la un spor nemaivăzut al corupţiei din România. Dacă anticorupţia a fost compromisă în România, responsabilitatea principală aparţine DNA, cuib al ţuluşilor lui Traian Băsescu, îndeplinind comenzile politice de la Cotroceni de anchetare a adversarilor preşedintelui şi ai partidului său de caşcaval.

Din 2005, de cînd tandemul de tristă amintire Traian Băsescu – Monica Macovei l-a proţăpit în fruntea DNA, mizînd pe obedienţa sa exemplară, Daniel Morar a transformat lupta împotriva corupţiei într-o campanie electorală deşănţată în favoarea lui Traian Băsescu. Grăbiţi să-i cheme pe treptele DNA pe duşmanii celui de la Cotroceni, cu scopul vădit de a-i compromite, ţuluşii instituţiei au realizat excelente spectacole mediatice, dar proaste dosare. Ajunse în instanţă ca lucrări de mîntuială, dar şi ca lucrări prin care s-a căutat cu lumînarea ceva de acuzat, aceste dosare s-au dovedit simple însăilări.

Astfel, un bilanţ al activităţii depuse de DNA sub conducerea ţuluşului Daniel Morar ne dezvăluie un adevăr plin de consecinţe:

Aşa-zisa luptă împotriva corupţiei a fost, în realitate, o uriaşă perdea de fum colorat, menită a ascunde adevărata corupţie. De la Bruxelles, desigur, din birourile capitonate, anchetarea unor foşti şi actuali miniştri poate fi văzută ca o dovadă a bărbăţiei cu care părelnicul Daniel Morar s-a luat în piept cu Caracatiţa.
De la Bucureşti se vede însă astfel. şi anume că din 2005 pînă acum, nici un adevărat guşter al tranziţiei n-a fost atins cu vreo chemare la DNA. În timp ce Bruxellesul cădea în extaz văzîndu-l anchetat pe însuşi fostul premier al României – e drept, în timp ce actualul preşedinte era absolvit de orice vină în dosarul Flota –, Caracatiţa a continuat să dea lovituri după lovituri: de la cele din domeniul licitaţiilor trucate pînă la cele din domeniul retrocedărilor cu cîntec.

DNA s-a dovedit astfel un magician al diversiunii. Atît Bruxellesul, cît şi opinia publică au fost trase pe sfoară de spectacolul mediatic.

Astfel, atît Comisia Europeană, cît şi românii au crezut că la noi se duce o bătălie pe viaţă şi pe moarte cu Caracatiţa.

Românii s-au trezit din vraja magicienilor de la DNA.

O arată tot mai marea credinţă a românilor oglindită în sondaje, că în România lupta împotriva corupţiei a eşuat lamentabil.

Cei de la Bruxelles, birocraţi obtuzi, nu şi-au dat seama.

De aceea, ei continuă să elogieze activitatea DNA.

Fără să mai realizeze şi un alt pericol. şmecherii de la Bucureşti se vor da peste cap să înfăţişeze concluziile Raportului ca exprimînd adevărul absolut.

Prevalîndu-se de prostia celor de la Bruxelles, mafioţii din România vor continua să mimeze lupta împotriva corupţiei, păstrîndu-l în funcţie pe Daniel Morar.

Rămînerea lui Daniel Morar ca şef al DNA devine astfel o chestiune de viaţă şi de moarte pentru Mafia autohtonă.

În timp ce ţuluşul şef va regiza mai departe spectacole de sunet şi lumină, Mafia îşi va vedea nestingherită de treburile ei.