x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Când miştourile devin idei de urmat, diviziunea muncii decade şi şomajul se accentuează

0
Autor: Ionuț Bălan 04 Mar 2021 - 07:30
Când miştourile devin idei de urmat, diviziunea muncii decade şi şomajul se accentuează


 

Anul acesta, Revelionul Ospătarilor a avut loc în același timp cu cel al tuturor românilor. Astfel, şomerii sunt mulțumiți că au intrat și ei în rândul lumii!

 

Şi Kramer din Seinfeld părea mulţumit când s-a gândit să facă o pizzerie în care să-și gătească singuri clienţii. Când am văzut ideea pusă în practică la bănci, mi-am dat seama că miştourile din trecut au devenit idei de afaceri!

 

Din păcate, când miştourile devin exemple de urmat pentru politicieni şi antreprenori, suferă diviziunea muncii. Aceasta implică să-şi facă oamenii, pe piaţă, servicii reciproce. Iar când ies din joc profesii întregi, economia n-are cum să se simtă bine.

 

Aşadar, restricţiile venite în context de coronavirus fac ca tot mai puțini să poată participa activ la procesele economice. Numărul celor care oferă produse și servicii pe piață scade, ca și volumul și valoarea schimburilor comerciale. Se reduce viteza de rotație a capitalului. Economia se despecializează și deprofesionalizează, iar societatea devine mai săracă.

 

Poate că țările dezvoltate fac față lockdown-urilor, întrucât își permit măsuri de relaxare monetară fără precedent și de neimaginat chiar și după marea criză din 2007-2009, cu care să compenseze pe datorie pierderile de venituri. Ele pot trăi o vreme din acumulările de prosperitate anterioare, mai precis din înaltul grad de diviziune a muncii atins înainte de pandemie. Dar nu același lucru se poate spune despre țări tip România, care și în vremurile „normale” stătea prost la acest capitol și la viteza de circulație a capitalului.

 

Mai grav, erodarea diviziunii muncii prin restricții riscă să ducă la segregare socială. Acest fenomen poate fi deja constatat atunci când ne uităm la cine e pentru și cine se opune restricțiilor anti-COVID. Susținătorii măsurilor dure sunt cei care își permit să lucreze de acasă, „gulerele albe”, „tehnocrații” noii economii digitale, cu venituri cel puțin medii și peste. „Gulerele albastre”, care trebuie să iasă din casă ca să meargă la muncă, se împotrivesc.

 

Până la digitalizarea integrală a economiei, când roboții vor munci în locul nostru în toate sectoarele de activitate, cineva tot va trebui să ne pună mâncare în magazine, lumină în becuri și căldură în calorifere. Ceea ce ne ține în viață și îmbunătățește continuu calitatea vieții e diviziunea muncii. Dezadâncirea ei merge într-o singură direcţie, renunţarea la serviciile angajaţilor în paralel cu dezumflarea activităţii economice. Atenţie, deci, la şomaj! Cel în rândul tinerilor s-a accentuat de la 17,4% la 19%, iar „ideile” de la Ministerul Muncii nu sunt în măsură să-l atenueze.


Serviciul de email marketing furnizat de