x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Când schimbă guvernul paradigma?

Când schimbă guvernul paradigma?

de Ionuț Bălan    |    20 Ian 2014   •   11:59

În România se cultivă asimetria informaţională cu idei vehiculate de alte persoane decât acelea care le emit. Din acest motiv cei care încearcă acum să detensioneze secvenţa economică o fac într-un moment când e târziu şi comportamentul vicios acceptat anterior riscă să facă ireversibil drumul spre colaps. De altfel, asta e şi problema când vânturi idei care nu-ţi aparţin, nu ştii exact când să le aplici. Doar cei care le formulează sunt capabili să le gestioneze.

Sigur că asimetria are legătură cu neîncrederea. Aceasta apare din cauză că ştii mai multe decât alţii, dar nu schimbi paradigma. Degeaba discuţi de necesitatea de schimbare. Conduita nocivă continuă să genereze efecte, indiferent de bunele intenţii declarate.

Şi pe când treceam eu în revistă aceste chestiuni, fără să fiu hotărât să scriu ceva, am văzut un interviu luat guvernatorului BNR de ziaristul Ovidiu Tempea de la agenţia de ştiri Mediafax. Jurnalistul observa că studiile de la Banca Naţională evidenţiază un impact nesemnificativ al politicii monetare asupra evoluţiei economiei, dar asta nu opreşte BNR să susţină că o creştere a creditării sănătoase oferă suport unei creşterii economice sustenabile. “De unde vine asimetria politicii monetare? E o schimbare de paradigmă care să permită o relaxare atât de largă a politicii monetare?”, l-a întrebat reporterul pe guvernator. Mugur Isărescu i-a răspuns: “N-aş spune că este o schimbare de paradigmă.” Ceea ce înseamnă că motivul pentru care politica monetară va continua să aibă un rol edulcorant asupra evoluţiei economice, e acela că mediul de afaceri rămâne la fel de ostil. Iată unde ar trebui să se producă schimbarea de paradigmă.
Răspunsul guvernatorului evidenţiază că există asimetrie în politica monetară, care încearcă să compenseze asimetriile mai puternice venite din politicile structurale şi fiscale. Şi, bineînţeles, că sunt de salutat intuiţia şi viziunea pătrunzătoare de care a dat dovadă ziaristului care a adus în discuţie problematica asimetriei informaţionale. Cu precizare că întrebarea şi răspunsul de mai sus nu reprezintă singurele indicii din interviu care arată că mediul de business neprietenos “trădează” neschimbarea de paradigmă. Întrebat dacă e nevoie de stimulente suplimentare pentru o creştere mai accentuată a creditului, guvernatorul a răspuns: “Da. Nu detaliez însă cum”. Dacă s-ar fi apucat să ofere “amănunte” ar fi trebuit să spună că o creştere sustenabilă a creditului nu poate avea loc în condiţiile în care ceea ce costă azi 100 de lei, mâine va costa 95. De unde rezultă că mediul economic e atât de puţin atractiv încât n-ai cum să faci afaceri cu bani luaţi cu împrumut de la bancă. Sau, altfel spus, cât nu simt că le e stimulată cererea, companiile nu se gândesc să contracteze credite.

Dar, guvernatorul BNR nu poate să detalieze fiindcă el e responsabil doar cu politica monetară. Nu intră în atribuţiile sale arhitectura mediului de afaceri. Asta-i treaba guvernului.




×