Candidatul din umbră al Partidului Global al Socialismului de Consum

Ion Funduliţă urcă grăbit cele trei trepte ale scărilor primăriei din Pustieşti, emoţionat, fiindcă în duminica aceasta ţine o cuvântare de importanţă capitală pentru  satul său. În urmă cu cinci ani plecase de la stâna locală, unde era plătit pentru mulsul oilor şi scărmănatul berbecilor în kilograme de cartofi şi ceapă şi felii de caş, la o stână din Sicilia. Acolo lua salariu fix şi, muncitor din fire, a câştigat chiar din primul an titlul de "Angajatul anului" deoarece depăşea constant planul.

Pentru că s-a remarcat prin muncă şi a învăţat instantaneu "omerta", a fost trimis la cursuri intensive pentru atragerea de fonduri europene. Aşa că a umplut Italia şi Spania de stâne care se învârt după soare, cu mulgători computerizate şi aparate de tuns lâna digitale, cu pardoseli încălzite şi iarbă "organică". Şi toate pac-pac. Aşa că Ion Funduliţă a fost luat la ochi de patroni şi a fost trimis urgent la reciclare la fraţii din New York. Iar fraţii s-au uitat lung la el şi i-au zis că-i bun de "subiect" pentru "un experiment". "John, trebuie să-ţi măsurăm carisma. Avem gânduri mari cu tine.

Ne-am cam plictisit să croşetăm în spate şi o anumită falangă vrem să o băgăm la vedere. La arbitraj. Aşa că, în deplin acord cu criza asta mondială care ne convine,
înfiinţăm Partidul Global al Socialismului de Consum. Fonduri avem, fireşte, că uite tocmai ne-a dat statul american, şi cel german, şi cel britanic etc. Prima ta misiune, du-te în România, convinge-i pe ai tăi", i-a zis silfidul bătrânel cu pălărie din jilţul său de la ultimul etaj al lui "Empire State Building".

La Pustieşti,  discursul fiului satului John Fundoulitza este transmis în direct de staţia de radio-amplificare, la oră de "prime-time", ora 12:00, când popa Gherasim tocmai a terminat predica şi slujba la biserică s-a încheiat. "Fraţilor, românilor, pustieştenilor!", îşi flutură mâna dreaptă şi cravata cea roşie i se ondulează un pic. "M-am înscris în Colegiul 1504 în care votaţi ca să vă reprezinte şi pe voi cineva. Destul cu minciuna!" "Uraa", se-aude de peste drum de primărie, de la birtul lui nea Manole. "Socialismul de consum e singura noastră soluţie. Toţi contracandidaţii mei ştiu asta şi ne fură doctrina. Ce face Tăriceanu când dă laptopuri şi calculatoare elevilor, fără număr de la Guvernul PNL? Socialism de consum. Ce face Geoană când vorbeşte cu NASA să trimită un român astronaut în spaţiu? Socialism de consum, fiindcă astronautul va veghea de acolo ca fiecare tarla a voastră să primească porţia de ploaie ca să crească mare gogoneaua şi s-o vindeţi? Unde s-o vindeţi? S-o vindeţi la hypermarketuri şi supermarketuri, apărute după "chioşcariada" lui Băsescu! Ce-i asta, dacă nu socialism de consum, că bucureşteanul şi clujeanul şi timişoreanul vor fi mulţumiţi. Ce face Stolojan, de la PD-L, când sare cu schiurile de la trambulina din Predeal până în Piaţa Victoriei? Face reclamă şi foloseşte schiuri, ceară, metal pentru beţe în roate, cască de Robocop, încât sunt invidioşi şi poliţiştii de pe "Loganurile" modernizate. Şi ăsta-i socialism de consum. Dar Marko Bela, care are o afacere cu traducătoare – portabile româno-maghiare şi vrea să dea o lege ca românii să vorbească maghiara? Tot socialism de consum, fiindcă el vrea, de fapt, un parteneriat public-privat ca să scape de sculele respective. De fapt toţi vor să vă dea de toate şi spun că e gratis!"

Sătenii cască gura şi-i adresează în cor: "Şi tu?" "Eu vă spun că-i socialism de consum, că suntem adevăratul partid, de aceea îi spune şi global. Cu noi la putere nu vă va lipsi nimic, veţi fi îndestulaţi!" "Dovada, dovada", strigă satul. Ion Funduliţă face un semn la ajutoarele lui. "Să vină purceii, că se apropie Crăciunul! La Paşte veţi primi şi mielu’!"