x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cine nu e ca noi e împotriva noastră

0
Autor: Cristian Crisbăşan 12 Iul 2009 - 00:00
Cine nu e ca noi e împotriva noastră


Aproape 90% din oameni consideră în mod absurd că homosexualii şi lesbienele sunt anormali, bolnavi, degeneraţi...



Stau de vorbă cu un manager de resurse umane dintr-o companie străină foarte mare. „Dacă aş avea, pentru un post scos la concurs, zice, două persoane la fel de bine pregătite şi cu aceleaşi calităţi umane, dar una dintre acestea ar fi gay, aş prefera-o pe cealaltă." De ce? „Ca să nu creez probleme în colectiv." Păi, tocmai, dacă procedezi aşa, nu faci decât să perpetuezi aceste false probleme, îi spun. „Asta e, zice, lasă, că noi suntem OK, măcar îi primim la interviu, chiar dacă ştim că sunt gay - alţii nici nu-i bagă în seamă."

Păi, asta înseamnă că le îngrădiţi, cu bună ştiinţă, exercitarea unui drept uman fundamental - dreptul la muncă. „Da, dar le facem şi un bine, îi scutim de problemele pe care le-ar avea în colectiv şi care, până la urmă, i-ar face tocmai pe ei să-şi dea demisia. Asta e situaţia, deocamdată."

Studii recente ale UE au demonstrat că suntem cea mai intolerantă naţiune din Uniunea Euro­pea­nă. Adevărat - suntem intoleranţi faţă de orice mi­noritate, nu numai faţă de cele sexuale. Expresia ilegaliştilor comunişti din anii '50, „cine nu-i CU noi e împotriva noastră" s-a transformat azi în „cine nu e CA noi e împotriva noastră". Eu unul aş vrea ca, pe lângă recent inventata „săr­bă­toare naţională a Rusaliilor", să se dea liber şi de o zi numită „Ziua Naţională a Toleranţei".

Suntem o ţară în care Biserica Ortodoxă este cel mai mare duşman al toleranţei faţă de minorităţile religioase şi sexuale. Ei bine, guvernul nostru, în loc să se alinieze la legislaţia europeană în privinţa discriminării sexuale, dă apă la moară tocmai bisericii, făcându-i cadou o nouă sărbătoare naţională - prin care aceasta îşi fidelizează enoriaşii, harnici nevoie mare, şi aşa, prin bonusuri de timp liber (pe banii contribuabililor), tot astfel cum partidele politice cumpără voturi cu mâncare, bani şi bunuri de larg consum la fiecare rundă de alegeri.

Deşi ştiinţa a demonstrat clar că nu există nici o deosebire între homosexuali şi heterosexuali, în România anului 2009, ţară membră a UE, aproape 90% din oameni consideră în mod absurd că homosexualii şi lesbienele sunt anormali, bolnavi, degeneraţi, depravaţi, imorali sau infractori. Mi se pare extrem de relevant, pe de altă parte, că gay-ii nu ne consideră pe noi, heterosexualii, anormali. Şi nu ne cer deloc să fim ca ei, nici să-i înţelegem - dacă nu putem sau nu vrem -, ci doar să le respectăm drepturile de fiinţe umane.

Faptul că, la adăpostul binecuvântării agresive şi arogante a Bisericii Ortodoxe, 90% din români decad din drepturile umane nişte oameni, considerându-i inferiori - doar pentru că au altă orientare sexuală - mi se pare extrem de grav şi de relevant pentru menta­lităţile noastre.

Fuduli şi intoleranţi, nu vrem deloc să înţelegem că tocmai aceste mentalităţi populare - falimentare la toate capitolele importante - ne ţin pe loc. Avem un talent extraordinar să tragem pe lângă ţintă, să ratăm mereu adecvarea la realităţi şi contexte. Avem oamenii politici, afa­ceriştii, poliţiştii, judecătorii, funcţionarii, medicii, sportivii şi profesorii pe care-i merităm. Avem lideri pe măsura mentalităţilor noastre.

Şi este foarte grav că tot cu aceste mentalităţi ne creştem şi copiii. Pentru că nu vrem să descoperim cine şi cum suntem. Şi când alţii o fac, fie şi numai în privinţa sexualităţii, îi oprimăm imediat - ei nu au dreptul să fie diferiţi, nu-i aşaĂ Dar spiritul nostru discriminatoriu are o amplitudine mult mai mare - nu suportăm ca alţii să aibă altă culoare de piele, ochi oblici sau păr alb. Nu ne plac nici femeile tunse zero şi nici bărbaţii cu plete lungi şi cercei în urechi.

Dar, pe de altă parte, suntem de acord ca o turmă de oi - că aşa ni s-a spus la şcoală, deşi nici acum nu înţelegem prea bine ce înseamnă asta - că arianismul nazist german a fost o crimă. Dar, desigur, numai în ceea ce-i priveşte pe evrei, că restul nu ne prea plac nici nouă, la o adică. Acest dispreţ suve­ran al nostru faţă de cel diferit de noi a dus, de exemplu, la eşecul integrării ţiganilor. „Suntem", vorba lui Nichita, „dar ne este urât".
Citeşte mai multe despre:   dreptul la excepţie,   dreptul la excep

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de