x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Creşterea economică record e însoţită de majorarea numerarului

Creşterea economică record e însoţită de majorarea numerarului

de Ionuț Bălan    |    06 Sep 2021   •   07:40
Creşterea economică record e însoţită de majorarea numerarului

Creşterea numerarului în circulaţie în a doua lună de vară arată - după toate probabilităţile - că românii se apără de creşterea economică record cu ajutorul economiei subterane. Chiar dacă suntem informaţi la TV că pandemia a schimbat obiceiurile şi oamenii au învăţat să plătească cu cardul. În condițiile în care există plafoane impuse administrativ pentru plăţile cu cash.

Aş vrea să explic mai clar această chestiune. Să zicem că nişte preţuri la utilităţi/energie se măresc. Sigur, guvernul se ţine de cuvânt, nu majorează principalele taxe, aşa cum s-a întâmplat la criza din urmă cu un deceniu, însă cu ajutorul inflaţiei se urmăreşte să se încaseze mai mult la buget prin intermediul impozitelor pe produs. În momentul în care populaţia se vede înghesuită de cheltuieli, îşi uşurezează povara apelând la economia necontabilizată şi astfel găseşte resurse pentru plata ratelor de credit, de exemplu.

Aşadar, cantitatea de bani care circulă sub formă de bancnote și monede, în afara băncilor, tinde iarăşi să depăşească 18% din totalul masei băneşti. Nota bene! Nu e vorba de 1,5% din masa monetară (M3) ca în Noua Zeelandă, 3-4% ca în Marea Britanie, Suedia, Australia ori Canada, 4-5% ca în Danemarca, 7% ca în Elveția, 9-10% ca în zona euro ori 12-14% ca-n Polonia, Cehia și Bulgaria.

Şi în măsura în care sunt bănci care renunţă la casierii sau angajatori care reîncep să îşi plătească lucrătorii cu cash, iată alte elemente care contribuie la creşterea numerarului în afara sistemului bancar sau la absorbţia sa în cantitate mai redusă. Prima categorie încearcă să evite complicaţiile, zona ce face obiectul celor ce supraveghează spălare banilor, cea de-a doua face plăţi cu bani gheaţă, ca să nu mai interacţioneze cu prima, care o întreabă de unde îi are.

În fine, britanicii îşi primesc salariile săptămânal şi dacă vă amintiţi şi la noi, în România, lefurile se plăteau în două tranşe: avans şi lichidare. Oare ce s-ar fi întâmplat dacă exista chenzina, ca pe vremuri? S-ar fi văzut mai multă lichiditate cash şi mai puţine carduri de credit/overdraft-uri?

 

×