Cui îi imputăm supraacciza lui Tudose?

Fostul premier Mihai Tudose declara pe 2 septembrie anul trecut că reintroducerea supraaccizei la carburanți, din 15 septembrie 2017, nu va majora prețurile la pompă. "Eu vă sugerez următorul lucru. Hai să vedem cât a fost preţul la carburant pe data de 30 când a fost şedinţa de Guvern şi mai vedem peste o lună, o lună jumătate, cât e", spunea Tudose. După o lună și jumătate, combustibilii se scumpiseră cu aproape 3%, potrivit datelor INS.

Pe 4 octombrie, același Tudose susținea că "preţul carburantului nu a crescut din cauza accizei", motivul fiind de fapt "creşterea preţului barilului de petrol, influenţat de fenomenele meteo din Golful Mexic".

Evident că evoluția cotațiilor internaționale la țiței joacă un rol de prim rang în setarea prețurilor la pompă. Însă este departe de a fi singurul. Iar pe o piață cu cerere extrem de inelastică, cum este aceasta, la care se adaugă o oarecare structură de oligopol determinată și de restricțiile de reglementare la înființarea de noi benzinării, orice majorare de taxe este "pasată" automat clientului, cum s-a întâmplat și de această dată. 

De la începutul anului și până la finalul lui aprilie inclusiv, carburanții s-au scumpit cu aproape 4%.

Poate ar fi bine să ne reamintim că, atunci când supraaciza a fost introdusă pentru prima dată, ni s-a promis că toți banii colectați vor merge la construcția de autostrăzi. Evident că nu s-a întâmplat așa. Banii în plus au fost aruncați în gaura bugetară și avem în continuare autostrăzi puține și scumpe în termeni de cost/kilometru. Cum avem în general bunuri publice puține și scumpe contra taxelor mari pe care le plătim.

Între timp, Mihai Tudose nu mai e premier, dar noi am rămas cu supraacciza pe cap. Cineva ar trebui să deconteze, măcar din punct de vedere politic, această măsură profund păguboasă pentru români.