Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alerta de grad zero. "Curtea Constitutionala: Avocatii au voie sa pledeze la instantele unde activeaza ca judecatori soti sau rude. Cum s-a ajuns la legalizarea conflictului de interese." "Un general acuzat de coruptie si un avocat, fost procuror militar, au dat liber la procese judecate in familie." "Conflictul de interese la «fabrica de miliarde»!" La Inalta Curte, adica. Bun, "sa le rupem capul", zic. Presa are un comportament mimetic. Pe probate, daca cineva promoveaza un saman ce anunta ca la anu’ se crapa pamantul si ne-nghite, prea putini mai stau sa-i verifice CV-ul sau anamneza prezicatorului, toti se reped sa-i preia profetia, adaugand, dupa caz si imaginatie, cati dinti si ce capacitate are gura de pamant.
Cand auzi ca s-ar putea intampla ca un judecator sa dea decizii intr-un dosar in care nevasta lui e avocata uneia dintre parti, te cuprind, justificat, revolta si disperarea. De spital, de tribunale si de mana celui care te spala inainte de a te-mbraca intre patru scanduri nu scapa nimeni. Ca e o succesiune, un partaj, o amenda neplatita, un petic de pamant in litigiu sau un proces pentru noul drept la imagine, nimanui nu i-ar conveni sa descopere, odata ajuns in fata instantei, ca partea adversa l-a angajat ca avocat pe fiul judecatoarei de la prezidiu... Impartialitatea, procesul echitabil, Statutul Universal al judecatorilor si Carta Europeana privind Statutul Judecatorilor, jurisprudenta CEDO, Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Constitutia Romaniei, pe toate le vedeam lunecand in hau, inghitite de gura pamantului!
Stirea bruta suna asa: pe 15 noiembrie a.c., in dosarul nr. 331D/2011, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20, alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. In acest moment, decizia 1519/ 15.11.2011 este in curs de redactare, iar ea va produce efecte juridice de la data publicarii in Monitorul Oficial. Cu alte cuvinte, din acel moment nu va mai exista reglementarea potrivit careia "profesia de avocat nu poate fi exercitata la judecatoriile, tribunalele specializate si curtile de apel, precum si la parchetele de pe langa aceste instante, unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pana la gradul al III-lea inclusiv indeplineste functia de judecator sau procuror" (art. 20, alin. (1) din Legea 51/1995).
In limbajul profanilor, avocatii vor putea pleda si in dosare aflate pe rolul tribunalelor/judecatoriilor /Curtilor de Apel sau ICCJ, chiar daca au rude angajate in cadrul acestor institutii. De asemenea, avocatii isi vor putea reprezenta clientii in dosare instrumentate de Parchet, chiar daca in cadrul aceluiasi Parchet lucreaza rude de-ale lor. Prin urmare, se intreaba, circumspect, justitiabilul, poate pleda avocatul intr-un proces judecat de o ruda de-a sa? Categoric, nu. Aceasta situatie, in care conflictul de interese este evident, a fost prevazuta de legiuitor, in intelepciunea sa, in ambele Coduri de Procedura.
Codul de Procedura Civila, aflat inca in vigoare, prevede la art. 27, alin. (2), ca "Judecatorul poate fi recuzat cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane".
La art. 48, alin. (1), lit f), Codul de Procedura Penala prevede si el ca "judecatorul este de asemenea incompatibil de a judeca daca in cauza respectiva este sot, ruda sau afin, pana la gradul al patrulea inclusiv, cu una dintre parti sau cu avocatul ori mandatarul acesteia".
In concluzie, niciodata intr-o sala de judecata membrii aceleiasi familii nu vor putea sta – unul la bara, si celalalt la prezidiu. Cu toate acestea, garantiile oferite de Codurile de Procedura nu ofera infailibilitate principiului impartialitatii. Ca un avocat pledeaza, contra unui onorariu mai mult sau mai putin generos, in fata colegei de serviciu a nevestei poate sa te puna pe ganduri. Daca nevasta a aranjat procesul cu colega? La fel de realist poate fi scenariul ca avocatul si judecatoarea au fost colegi de facultate. Sau vecini de strada. Sau ca frecventeaza acelasi SPA. Sau ca...
Practica ne demonstreaza ca cele mai perfide si mai influentabile relatii nu sunt cele de rudenie, declarate de altfel de magistrati, conform art. 5, alin (3) din Legea 303/2004, in documente ce devin apoi publice. Ci relatiile neoficializate, de intovarasire sau de amor. Aspecte ce tin, pana la urma, de constiinta si de moralitatea fiecaruia. Cazuri izolate, insa atat de complexe, ca nici o lege scrisa n-ar putea sa le cuprinda, pentru le amenda sau interzice.
Citește pe Antena3.ro
