Dai în Sima şi crapă Băsescu!

Brokerul Sima, identificat într-o țară de unde începe Polul Nord, este „escrocul de serviciu” în aceste zile. După fuga lui, mă rog, plecarea lui „printre berbecuți”, păgubiții, tot persoane cu ștaif, ba-l reclamă, ba nu-l reclamă, ba se plâng că au fost furați, ba se pitesc după copacul unor declarații ciunge, fără mâner și coadă. Acest Sima, de meserie înmulțitor de bani, e lipit chiar și de Băsescu pe care, cică, l-ar fi consiliat benevol. Băsescu, arendașul din Deal, care nu se prea arată de la o vreme, din motive înțelese, răspunde, prin slujbașii Palatului, că n-a mâncat usturoi Sima și gura nu-i miroase decât a spirtoasele lui zilnice. Așa o fi. Fac o paranteză amintind o scenă de care unii râd de se prăpădesc și azi. Președintele Băsescu în fața unei adunări de constructori de șosele și asfaltangii. Cășunene! Da, trăiți, zice Cășuneanu și țâșnește în două picioare. Mă, tu pe mine mă știi de undeva? Nu, trăiți, dom președinte! Am făcut noi vreo afacere, vreo mânărie cum scriu nenorociții ăștia din presă? Am vorbit noi amândoi vreodată? Niciodată, jur, dom președinte, nici când v-am dat terenul ăla de l-am făcut juma, juma și apoi l-ați vândut în pierdere de o sută de ori mai scump n-am vorbit. Nici când am fost la dumneavoastră, nici când ați venit la mine n-am vorbit. Cășuneanu e roșu sfeclă de sinceritate. Băsescu, un zâmbet tot, trădând buna credință. Asistența, mută, fiecare rugându-se proniei cerești să nu se scape pe el de râs. Dar să mă întorc din zona devenită banc la cazul nostru. Cert e că Sima a umblat tot prin case mari și a lopătat bani mulți, mulți câți nu încap în papornița pentru praz a unui muritor de rând. Scandalul Cristian Sima, care se lățește, arată o față a României în general pitită sub perdele groase, unde se petrec tranzacții, șmecherii cu bani negri sau cenușii, porcării pe care începem să le bănuim. Sima zice că a jucat prost milioanele de euro și dolari ale unor amici și s-a cărat de frică să nu fie scurtat de cap. Cine i-ar putea lua gâtul? Păi, presupun, amicii. Make, patronul ziarului Bursa, confrate de scris pe care nu l-am văzut de ani și-l redescopăr în televizor cu barba albă pe tenul lui brunet, l-a întrebat pe Sima de când plouă peste el cu amenințări cu moartea. De la referendum, a răspuns fugarul, care dacă mai fugea nițel îl găseam între pinguini. Haida, de! Referendumul i-a adus amenințările cu moartea? Adică lovitura aia de stat dată cu șenila votului, în Parlament și care a dus la suspendarea momentană a Robertei Anastase? Monica Macovei, care a descoperit de la un timp drumul spre coafor, și-ar putea anexa, în argumentația țipată la Bruxelles privind „lovitura de stat” și pericolul mortal ce-l paște pe bietul Sima, bulibașă de bani ciudați, scurși spre neunde prin crăpăturile planetei. Nu-i exclus ca babele din cătune, încă sub anchetă că au votat ce n-au votat, să fie vinovate și nestrăine de afacerile Sima. Să vezi alergătură pe procurori și scotociri în căptușeala izmenelor moșilor care, de atâta spaimă și interogări, nici nu mai știu dacă au fost la referendum, oricum unii se cred la colectivizare și răspund mecanic că s-au înscris în CAP, că au dat pământul, căruța, boii din curte și cred în victoria revoluției socialiste. La vot? Nu, nu vom mai merge niciodată maică, jurăm pe domnul Băsescu și pe tot ce-avem mai neprețuit pe lumea asta, nu l-ar mai răbda Dumnezeu!