x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce-i unu mai un fel de opt martie?

0
Autor: Ionuț Bălan 04 Mai 2020 - 07:50
De ce-i unu mai un fel de opt martie?


Dumitru Solomon povesteşte într-o microschiţă cum, pe la sfârşitul anilor ’70, un regizor, un compozitor şi un inginer de sunet au cerut unui textier elaborarea unor versuri pentru o piesă muzicală care să fie inclusă într-un film. După încercări succesive, versificatorul - om cu experienţa câtorva festivaluri de muzică la malul mării - a pus la punct următorul text:

Eşti frumoasă ca un soare,
Eşti frumoasă ca o mare,
Mai frumoasă ca oricând,
În privire şi în gând,
Te iubesc,
Te iubesc, 
Frumoasa mea,
Iubita mea,
Dragostea mea,
Te cânt în cântec şi în grai,
Frumoasă zi de unu mai.

Din motive tehnice (îmbolnăvirea inginerului de sunet), cântecul care evidenţiază importanţa zilei muncii n-a mai intrat în film, dar a fost premiat la un festival de muzică uşoară.

Iar ceea ce nu trebuie să uităm niciodată este că 1 mai a fost decretată Ziua Internaţională a Muncii de Congresul Internaţionalei Socialiste din 1889, în memoria grevei din oraşul american Chicago, din mai 1886, când aruncarea unei bombe în mulţimea strânsă în Haymarket de către un anarhist a omorât poliţişti, protestatari şi s-a lăsat cu arestări, procese şi execuţii. Din păcate, sindicatele americane nu sărbătoresc 1 mai, ci Labor Day, în prima luni din septembrie. Hitler nu şi-a permis însă să desconsidere sărbătoarea şi a militat pe 1 mai 1933 - în faţa membrilor Partidului Muncitoresc Naţional-Socialist German - ca neînţelegerile şi certurile întruchipate de lupta de clasă să se transforme într-un simbol al unităţii şi înălţării naţiunii germane.

Întorcându-ne la frumuseţea feminină a zilei de 1 mai, reliefată de versurile din microschiţa lui Dumitru Solomon, există, cu siguranţă, o legătură între 1 mai şi 8 martie. Aceasta poate fi identificată tot cu ajutorul Internaţionalei Socialiste, pentru că 8 martie a fost aleasă Ziua Internaţională a Femeii la Conferinţa Femeilor Socialiste de la Copenhaga din 1910, care s-a constituit într-un preambul la întrunirea Internaţionalei din acel an. Socialista Luise Zietz şi comunista Clara Zetkin, ambele germane, au propus sărbătorirea zilei de 8 martie în memoria ţesătoarelor newyorkeze care au protestat în 1857 faţă de valorile tradiţionale şi religioase ale celei mai capitaliste ţări din lume. Dar americanii fireşte că nu celebrează nici Ziua Internaţională a Femeii, ci Mother’s Day. Mamele au fost sărbătorite pentru prima oară în Statele Unite pe 10 mai 1908, atunci când în România se celebra Ziua Regalităţii.


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de