x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Economia, cu ochii pe cursa dintre injecții și infecții

0
Autor: Daniel Apostol 19 Iul 2021 - 07:10
Economia, cu ochii pe cursa dintre injecții și infecții


Anul 2021 trebuie să fie anul redresării economice și am trecut deja de prima sa jumătate, iar cifrele vin să arate că revenirea pe creștere semnificativă a economiei pare să se întâmple deja. România se află în vârful clasamentului țărilor UE cu cea mai mare rată de creștere a PIB, iar estimările Comisiei Europene arată, de altfel, că majoritatea economiilor UE vor reveni, până la final de an, la nivelul PIB de dinaintea pandemiei. Potrivit Prognozei Economice de vară a Comisiei Europene, PIB-ul real va crește cu 7,4% în 2021 și cu 4,9% în 2022, un ritm de creștere semnificativ mai mare decât cel prevăzut în primăvară, datorită performanțelor economice mai puternice decât se așteptau în primul trimestru al acestui an. Economia României a evoluat puternic în primul trimestru al acestui an. PIB-ul real a crescut cu 2,8% trimestrial, susținut în principal de consumul privat și de investiții. Doar exporturile nete au fost semnificativ negative, reflectând slabe cereri externe și întreruperi ale lanțului de aprovizionare. În economia reală persistă un puternic sentiment de încredere, atât în rândul consumatorilor, cât și în cel al antreprenorilor, iar pe fondul acestei încrederi în economie consumul privat este așteptat să rămână „foarte robust”, mai ales susținut fiind de ridicarea restricțiilor. 

Dar aici trebuie să fim atenți la ce urmează, deopotrivă în statele membre, cât și în România. Recrudescența COVID-19 poate să măture încrederea din economie și creșterea acesteia așa cum valul mării spulberă castelele de nisip. Ancora redresării sunt investițiile atât în sectorul privat, cât și - mai ales - în sectorul public, iar dacă acestea vor rămâne puternice, peste orizontul prognozat în primăvară (așa cum arată ultima prognoză europeană), avem o șansă bună să suportăm un nou val pandemic. Comenzile industriale dau semne că activitatea în producție se va extinde în următoarele luni. 

O amenințare deja vizibilă, alături de posibila întoarcere a impactului negativ al pandemiei, este și creșterea semnificativă a prețurilor, care erodează din reziliența la criză a gospodăriilor și a afacerilor. Presiunea inflaționistă în creștere e dată de efectul întârziat al gripării unor lanțuri de aprovizionare globală (criza containerelor, de exemplu), dar și de creșterea bruscă a prețurilor la energie: efectul combinat al liberalizării pieței interne de energie electrică cu amănuntul și creșterea prețurilor internaționale ale petrolului. Inflația se poate dovedi mai mare decât se aștepta, dacă blocajele din partea ofertei se dovedesc mai persistente. De asemenea, creșterea costurilor de producție ar putea fi transferată în proporție mai mare la prețurile de consum, pe fondul creșterii cererii, iar aceasta poate duce la o nouă criză. În plus, odată cu înmulțirea dificultăților financiare ale întreprinderilor se limitează capacitatea firmelor de a absorbi șocurile legate de costuri.

Restricțiile impuse asupra activității economice - deși în scădere în ultima perioadă - au produs daune de durată multor sectoare, iar riscul intrării în insolvență sau chiar al declarării falimentului este încă la o cotă de atenție: închiderea firmelor vine la pachet cu crize financiare, creșterea șomajului, reducerea investițiilor. 

Apoi, există încă o considerabilă incertitudine cu privire la evoluția pandemiei. Avem semnale că varianta Delta erodează semnificativ protecția acumulată de o singură doză de vaccin, indiferent de tipul de vaccin. Iar Centrul European pentru Boli și Prevenire și Control avertizează că, pe fondul ridicării restricțiilor, Delta va deveni varianta dominantă în Europa în timpul verii. Acest lucru subliniază importanța unei creșteri rapide a vaccinării complete. 

Severitatea pandemiei în diverse zone geografice - iar în România, în diverse județe ale țării - și progresul foarte neuniform al campaniilor de vaccinare pe tot cuprinsul țării vor spori riscul pentru sănătate, iar un nou val pandemic va aduce cu sine noi măsuri restrictive și nou blocaj economic. La nivel global dar și la noi, continuă cursa dintre injecții și infecții (dintre administrarea vaccinului anti-COVID și rata infectărilor cu virusul ucigaș). Iar pentru ca economia - și noi toți, de altfel - să ieșim învingători din criza pandemică, e nevoie ca din cursa aceasta, injecțiile să bată infecțiile.


Serviciul de email marketing furnizat de