Economia subterana nu e doar sub taraba

Asa cum s-au injumatatit inflatia si deficitul bugetar, iar cresterea economica a batut concurenta din zona, tot asa lupta cu economia subterana a redus vertiginos afacerile la negru, de la 40 la 25% din PIB. Pe seama acestor realizari, Romania si-a facut planul la elogii. Am primit laude de la FMI pentru dezinflatie si deficit fiscal, de la UE pentru cresterea economica…

In fine, pentru dezumflarea economiei subterane nu ne-a felicitat nimeni, dar nu-i nimic, se lauda singura Autoritatea Nationala de Control, ca sa nu se spuna ca s-a infiintat degeaba.

Iata asadar o Romanie care cand e vorba de CV si TV face progrese peste progrese, dar cand suntem deja beti de emotie dupa citirea cifrelor vine viata care nu se poate abtine sa bata filmul.

Reluam succesiunea. Pe cand inflatia face pasi hotarati pe un drum fara intoarcere, vedem preturi care cresc cu o treime, cu o jumatate sau chiar se dubleaza. Pe cand deficitul fiscal scade, se umfla, in compensatie, deficitul cvasifiscal, pana cand vine statul si sterge cu buretele debitele datornicilor. Pe cand cresterea economica surclaseaza majorarile de PIB ale vecinilor, puterea de cumparare si nivelul de civilizatie scad ca in vremuri de recesiune. Mai e ceva? Economia subterana. Pe cand comisarii si inspectorii eradicau evaziunea de prin buticuri, pe strazi se schimba moda de la Mercedes la Jaguar, de la BMW la Lamborghini, de la Skoda Octavia la Porsche, Bentley ori Maserati.

Viata ii demonstreaza inca o data statisticii ca intre o inflatie de 20-25% si una de 9% nu e nici o diferenta, dupa cum e tot una daca PIB-ul creste sau scade cu 6%.

Sa lasam asadar discutiile sterile despre inflatii, deficite si PIB-uri conforme cu opisul FMI si sa ne concentram asupra economiei subterane. Aici merita spus ca oricate controale s-ar face prin piete, ca sa se prinda speculantii de zarzavat care "sug sangele poporului", nu se va actiona niciodata asupra cauzei. De ce? Fiindca economia subterana e tolerata. E politica de stat sa existe un canal care sa faca nivelul de trai si somajul suportabile. Asta este explicatia pentru faptul ca desi ratingurile noastre sunt mai slabe decat ale bulgarilor, cine viziteaza cele doua tari ajunge la concluzia ca in Romania se traieste mai bine. Dar un argument mai puternic decat cel legat de somaj si de nivelul de trai este ca daca intreprinzatorii nostri ar incerca sa-i concureze pe vestici cu arme corecte ar iesi tot timpul pe locul doi. Avansul tehnologic poate fi compensat doar daca statul se face ca nu vede ca se platesc salarii la negru, daca esaloneaza impozitele neplatite ori lasa sa se majoreze preturile pe piata interna, ca sa scada cele la export. De fapt, somajul in Romania este mic nu numai fiindca statul a confundat in trecut somerii cu pensionarii, ci si pentru ca restrangerea duratei de acordare a ajutorului si plafonarea indemnizatiei imping oamenii sa lucreze acolo unde exista interes real: la negru - pentru ca afaceristii autohtoni sa se poata bate cu cei din afara, la patronii din strainatate - care au refuzat sa creeze locuri de munca aici.

Am descoperit deci calea prin care capitalul autohton va reusi sa reziste competitiei la momentul integrarii, dar pentru populatie tot n-o sa fie bine. Cresterea economica nu spune mare lucru in absenta indicatorilor de lichiditate. Lichiditatea de pe piata noastra se realizeaza, de regula, sub forme neinregistrate: impozite neplatite, facturi la utilitati neachitate, bani neincasati pe care bugetul ii acopera din credite angajate sau garantate. In schimb, atunci cand imprumuturile ajung la scadenta populatia este cea care plateste pana la ultimul sfant pretul pastrarii lichiditatii in piata.

Sa nu se creada insa ca Romania ar fi autoarea vreunei retete originale. Grecia si Portugalia au procedat asa cu mult inaintea noastra. Si tocmai din acest motiv si la ei s-au codit sa vina investitorii si le-au plecat oamenii la munca in strainatate.

Dar nu asta trebuie sa fie concluzia. Ca Grecia si Portugalia au oferit Romaniei formula compensarii avansului tehnologic. Inflatia, deficitul bugetar, dobanzile n-au fost inventate pentru a gasi unii formule "ajutatoare" care sa arate progrese remarcabile fara sa se schimbe obiceiul pamantului. Acestia sunt indicatori de performanta. Si pentru ca una se vede la CV si TV si alta in realitate atat Romania, cat si Grecia ori Portugalia platesc in planul dezvoltarii scenariile alternative utilizate. Grecii si portughezii erau ultimii europeni, inaintea extinderii Uniunii, noi vom fi ultimii din Europa cu 27 de membri.