Paraliticii primei ligi nu mai sunt capabili să suporte fără proptele povara clasamentului. Mediocritatea a creat mare aglomerare în zona ciolanului, acolo unde lătratul pe cont propriu nu mai sperie pe nimeni. Doar apartenenţa la haită şi cârdăşiile jegoase mai dau putere hienelor. Iar şpaga dă şi ea în clocot. Fiindcă foloasele necuvenite au mare căutare şi preţuri pe măsură. Tarabagiii favorurilor oculte, sătuli de nesimţire, îşi umflă guşa într-un mare fel. Fereala nu-i mai preocupă. Păi, de unde atâtea precauţii într-o lume în care şmecherii fac legea şi dau de pământ cu fraierii care cheltuiesc iluzii ale dreptei împărţeli. În aceste condiţii, campionatul primei divizii nu rămâne decât o făcătură de plan secund.
Concurenţa spectacolului în care şacalii se sfâşie între ei domină autoritar competiţia. Vremea romantică a cooperativizării fotbalului rămâne îngropată în amintiri prăfuite. Reciprocităţile, meciurile strategice şi cărăuşia punctelor nu mai sunt la modă. Circulaţia banului a biruit în trântă dreaptă trocul. Fiindcă sarsanaua nu are aceeaşi putere de convingere ca viramentul. Iar micile învoieli tovărăşiste au lăsat loc arbitrajului prestat după regulile pieţei libere. Ceea ce se şi întâmplă de fapt. Marian Balaci a fost administratorul de cont curent al dinamoviştilor. În această calitate el a deposedat Mediaşul de trei puncte, puncte pe care le-a trecut în contul tovarăşului Dinamo. Borcea n-a recunoscut nici în ruptul capului făcătura frauduloasă. Ba a zis că cine afirmă astfel de adevăruri e nebun. Iar Mitică Dragomir n-a fost nebun. El a fost dimpotrivă. A fost bunul care a hărnicit la scoaterea petelor după Balaci cu un zel de toată recompensa. Şi, ca să nu-şi facă doar duşmani, a şi criticat Mitică. A criticat al dracului de competent. L-a făcut de cazier pe "fluieraşul" care a îndrăznit să-i prejudicieze în aspiraţii pe clujenii de la CFR, clujeni cu care abia călătorise, de microbist ce este, pe la München.
Discuţiile despre arbitrajele de pe Dinamo şi de la Galaţi, despre ăi "fluieraşi" de l-au deranjat pe Marian Iancu, puteau continua periculos. Puteau devoala prin dezvoltarea lor interesele de proastă caracterizare a avocaţilor înscrişi la cuvânt. Numai că buna întâmplare le-a dat panglicarilor după minte şi nu după deprinderi. Buna întâmplare i-a blagoslovit pe cioflingari cu un "urma scapă turma" de toată graţia. Adică, japca din Giuleşti. Şi acum să te ţii!
Borcea a uitat de câfârâul cu care Dinamo va juca în etapa viitoare şi s-a repezit la etajele superioare ale clasamentului, acolo unde l-a găsit pe Vamă: "Dinu Gheorghe e un mercenar. Asta a fost şi la vamă. Să mai scoată un cuvânt şi-i deschid dosarul. El e singurul vameş care şi-a dat demisia ca să nu ajungă la pârnaie". Declaraţia lui Borcea este de mare scofală. Acum aflăm şi noi cine deschide şi cine închide dosarele prezumtivilor din fotbal. Borcea, bineînţeles! La fel de bineînţeles este acum şi faptul că domnul Borcea nu are arhivă personală deschisă. Păi, la câtă putere are, şi-a închis-o singur. Borcea dă NUP-uri şi UP-uri când vrea musculatura personală. Bieţii bugetari de la DNA figurează doar ornamental în peisajul justiţiei din România.