Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este un pas decisiv, dar nu ultimul, pe calea modificării sistemului de poziționare-clasificare a surselor de energie, în consecința obiectivelor politicilor privind schimbările climatice. Plasarea energeticii nucleare și a resurselor de gaze naturale într-o zonă favorabilă a etichetării ecologice, prin modificarea taxonomiei, este de mult timp un obiectiv al României în negocierile de la Bruxelles. Klaus Iohannis a insistat la sesiunile plenare ale Consiliului European din 2021 pentru o clarificare a poziție UE față de cele două surse de energie. Ținta asumată la nivel global, emisii zero carbon, are multe condiționări de etapă, dar este evident că până la jumătatea secolului se vor produce mutații substanțiale în energetică, sectorul responsabil pentru cele mai mari emisii de gaz de seră. Schimbarea în energetică impune investiții mari în obiective care să valorifice resurse regenerabile, capabile să asigure consumatorii în condiții de siguranță. Apare foarte clar că fără centrale nucleare și centrale pe gaz, puțin poluante, balanța nu poate fi echilibrată doar de producătorii „verzi”- din capacități hidro, solare, eoliene. Centralele pe cărbune sunt „condamnate”, dar ieșirea din uz a acestora nu este simplu de realizat fără asigurarea unor capacități disponibile din resurse regenerabile sau a celor acceptate ca durabile. Bătălia juridică și diplomatică din interiorul instituțiilor de la Bruxelles nu a fost simplu de purtat. Aliată cu Franța în includerea energiei nucleare în categoria favorabilă a taxonomiei, România se afla în opoziție cu Germania, adversară a centralelor atomo-electrice. Germania își susținea însă interesul pentru acceptarea centralelor pe gaz, care nu erau incluse la categoria resurse durabile. Pendularea prin compromisuri în interiorul axei Paris-Berlin a condus în final la o soluție care este bună pentru România. Documentul aprobat miercuri la Bruxelles, cu scrâșnete de nemulțumire din partea Austriei și Luxemburgului, supărate pe filiera nucleară, împacă și capra, și varza, prin formarea unei subdiviziuni - energia de tranziție. Aici sunt incluse normele pentru noile obiective din energetica nucleară și modernizarea celor existente, susținute de Franța, dar și investițiile pentru centralele pe gaz, dorite de Germania să preia puterea de producție pierdută prin desființarea sectorului nuclear, angajată de cabinetul Merkel după drama de la Fukushima. România a obținut maximumul posibil din acest joc cu miză financiară mare, dacă ținem seama doar de amploarea programului nuclear anunțat pentru dezvoltarea centralei de la Cernavodă. După ce a trecut acest hop, știind cât de greu se modifică taxonomia, este de urmărit prestația europarlamentarilor români atunci când documentul Comisiei va ajunge în dezbaterea aleșilor.
Citește pe Antena3.ro
