“În limba ta ţi-e dor de mamă”

Ofta Grigore Vieru:”Omenirea a visat să pună piciorul pe lună, eu am visat să pun piciorul pe pământul României Mamă!“ E învăluit în mister derapajul  maşinii în care se afla marele poet, e greu de explicat izbitura de podul care i-a adus moartea la Chişinău. Nu-l înghiţeau bolşevicii pe cel care a scris: “în limba ta ţi-e dor de mamă,şi vinul e mai vin,şi prânzul e mai prânz,şi doar în limba ta poţi râde singur,şi doar în limba ta te poţi opri din plâns “. Sărmana Basarabie, sărmana Bucovină, cum s-au jucat grangurii lumii cu foarfeca pe harta românească! Cântăreaţa Anastasia Lazariuc a venit la Bucureşti cu doi copii mici de mână şi mi se destăinuia într-un interviu că asculta cu tatăl Radio România ascunşi sub plapumă ca să nu-i părască la KGB vecinii din Chişinău. Sângerânde au rămas rănile din sufletele românilor care au fugit din calea tăvălugului sovietic după răpirea Basarabiei şi Bucovinei de Nord. Mama Sofiei Vicoveanca a abandonat toată agoniseala familiei, şi-a luat în braţe fetiţa de-o şchioapă, pe umăr o traistă cu un codru de pâine şi o bucată de brânză şi s-a refugiat la Vicovul de Sus de frica Armatei Roşii. A luat-o de la zero şi când Sofia Vicoveanca a ajuns artistă de notorietate, mama i-a spus să treacă şi pe la vechea lor gospodărie din Bucovina pierdută. În casa părintească era sediul unui colhoz, iar la uşa odăii unde părinţii se iubiseră concepând-o pe Sofia, trona acum bustul lui Lenin. Din vechea gospodărie nu mai rămăsese nimic, doar un scoruş, un arbust îngheţat lângă poartă. Când i-a povestit mamei, aceasta a leşinat şi n-a vorbit luni de zile.