Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Traian Băsescu declara cu puţin timp înainte de încheierea campaniei electorale şi în plină luptă pentru votul fiecărui român că "nici un serviciu secret al României n-a intrat în acest joc şi cred că este pentru prima dată".
Pentru această neutralitate a serviciilor de informaţii, preşedintele României şi-a dat singur bila albă. Noi nu putem spera decât ca lauda să fie întemeiată. Candidaţii la funcţia supremă în stat n-au ripostat şi chiar s-au ferit să dezbată amestecul serviciilor secrete în viaţa politică de până acum, aşa cum Traian Băsescu a lăsat să fie întrevăzut. Şi aceasta pentru că probabil acest fenomen a fost atât de intens, încât, vorba scăpată mai demult de Mircea Geoană, "nu ştim câţi suntem".
Dar primul care a vorbit în mod direct de infiltrarea serviciilor de informaţii în politica României a fost generalul Ioan Talpeş, într-o emisiune televizată, în această toamnă. Fostul director al Serviciului de Informaţii Externe şi, ulterior, consilier prezidenţial pentru securitate naţională al preşedintelui Ion Iliescu a spus că Partidul Naţional Liberal s-a înfiinţat la SIE, condus în anii '90 de generalul Mihai Caraman, "care era foarte mândru de gradul său de ofiţer KGB".
Dezvăluirile au continuat din partea generalului SRI în rezervă Aurel Rogojan, care a afirmat că Ioan Talpeş are dreptate, dar doar când vorbeşte despre o "aripă" a PNL şi aceasta a fost explicaţia "dihoniei" dintre liberali în anii de început ai democraţiei româneşti. Mai mult, generalul SRI a extins infiltrarea serviciilor secrete în tot spectrul politic specificând că "unele dintre cele circa 120-130 de partide existente la un moment dat s-au înfiinţat prin «ordine de misiune»".
Aurel Rogojan indică interesul aparte pentru această zonă dinspre structura de informaţii a Ministerului de Interne, condus la acea perioadă de generalul MApN Mihai Chiţac, care îi găsise astfel obiectul muncii Serviciului pentru Protecţia Obiectivelor Politice. Generalul SRI în rezervă arată că actorii operaţiunii din acea vreme vedeau acest lucru ca un moment de pornire către o nouă societate, ca o stimulare a democraţiei şi se întreceau la îndeplinirea planului "viitori lideri de partide" şi "viitori parlamentari".
De asemenea, ni-l prezintă şi pe Virgul Măgureanu ca extrem de preocupat de posibilele vârfuri ale politicii României.
Atmosfera anilor '90 este proiectată retrospectiv de generalul în rezervă Aurel Rogojan şi mai în amănunt în cartea sa "1989. Dintr-o iarnă în alta... România în resorturile secrete ale istoriei", care va fi lansată la sfârşitul acestei săptămâni la Târgul Gaudeamus. Într-atât de normală părea în anii '90 "controlarea" democraţiei, încât noul şef al contraspionajului României, provenit din Armată, i-a propus lui Virgil Măgureanu înfiinţarea în cadrul SRI al "Serviciului Special pentru Operaţiuni Acoperite de Infiltrare a Partidelor Politice".
După cum povesteşte Aurel Rogojan, Virgil Măgureanu era impresionat de ofiţerul respectiv, "fiindu-i aliat, din Comitetul de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA), în misiunea pe care o primise de la Ion Iliescu de a potoli revolta Marelui Stat Major împotriva ministrului Apărării, generalul Nicolae Militaru, ori de a-l debarca pe acesta de la conducerea MapN".
Această simpatie rezultată din misiunea ingrată, că "Măgureanu trebuia să-l scoată din «schemă» tocmai pe cel mai important pion în acţiune al complotului generalilor rusofili, cu care şi el conspirase împotriva regimului Ceauşescu", nu l-a salvat pe ofiţerul MApN şi acesta a trebuit să plece din SRI. Ulterior, ofiţerul Mircea Chelaru a fost adus de preşedintele Emil Constantinescu în poziţia de şef al Statului Major General, iar la ieşirea în rezervă a devenit lider de partid.
Aceste dezvăluiri pornite din trei direcţii diferite au tâlcul lor. Tot ce-i posibil, unii politicieni şi "direcţionalii" lor din trecut, cu tot cu obedienţele lor specifice sau nu Tratatului de la Varşovia, au încremenit în proiect şi trebuie scoşi din priză. Cu o aceeaşi mentalitate ca în anii '90 democraţia se sufocă.
Citește pe Antena3.ro
