Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ce s-ar întâmpla în România dacă angajații statului nu ar primi salariile timp de o lună, așa cum se întâmplă acum în Statele Unite ca efect al numitului shutdown - blocarea bugetului? Va rezista vreun guvern? În anii „Marii crize” din 1929-1933, salariile și pensiile întârziau cu lunile, ceea ce a provocat schimbarea în cascadă a guvernelor. Mihail Manoilescu, înlăturat de Regele Carol al II-lea de la conducerea Băncii Naționale, în 1931, pentru că nu dăduse curs presiunilor camarilei pentru salvarea băncii Blank, aprecia că „depresiunea generală și adâncă a fost provocată de o criză a creditului”. Plecarea lui Manoilescu din BNR a fost urmată de o depreciere a leului și pierderea convertibilității, reatinsă în România abia după opt decenii. Grigore Gafencu nota despre acele vremuri de criză: „Numai intervenția Băncii Naționale a ferit țara de noi și grele pagube”. Independența BNR a fost greu digerată de politicieni în mai toate regimurile. Lecțiile trecutului nu sunt de mare ajutor pentru a evita erorile prezentului. Prin 1996, Guvernul Văcăroiu, în derapaj bugetar, voia să-l aresteze pe Isărescu pentru că BNR nu punea tiparnița de bani în funcțiune. În criza din 2009-2010, vocile populismului în expansiune, promovate de „școala de gândire” Dan Diaconescu Direct, cereau vehement ca rezerva valutară a BNR să fie introdusă în circuitul de finanțare a cheltuielilor bugetare. Acum, sub „umbrela” spaimei de ROBOR, indicator privit ca o sursă a răului universal, care vlăguiește economia și-i sărăcește pe românii datornici la bănci, este cerută audierea guvernatorului Isărescu la două comisii parlamentare. Ca să fie masa plină, ar veni la explicații și ministrul Finanțelor, autorul ordonanței lăcomiei, catalogată ca o aiureală de Isărescu. Statutul de independență al BNR este apărat prin Tratatul de aderare la UE care stipuleză că banca centrală nu poate fi supusă niciunei presiuni din partea altor autorități și nici nu poate cere sau accepta sugestii pentru deciziile de politică monetară. Cererea de modificare a regulamentului de calcul al ROBOR-lui este, așadar, pe lângă Tratat, dar poate aduce voturi. Războiul cu Isărescu mai are un „avantaj”: acoperă și discuția substanțială despre pericolul de blackout, evitat de vreo două săptămâni cu importuri masive de energie electrică. O concluzie o extrag din analiza recentă a celebrului Nouriel Roubini, mai puțin cunoscut la noi decât prietenul Soviani, detectorul crizelor locale: „Atacurile publice la adresa FED, declanșate de Trump, au un efect în economie chiar mai rău ca riscul sporit al războului comercial cu China”.
Citește pe Antena3.ro
