La Guantanamo, fără balerini albi

După ce am citit cartea despre "Misiunea Guantanamo", scrisă de Anne-Marie Lizin, despre negocierile secrete pentru golirea "celei mai temute închisori a secolului XXI", Guantanamo, am citit că, la noi, o doamnă politician s-a supărat – pe presă, fireşte! – pentru că a prezentat-o, printre sinistraţi, în balerini albi... Aparent fără legătură, cele două întîmplări au un tîlc comun.

După ce am citit cartea despre "Misiunea Guantanamo", scrisă de Anne-Marie Lizin, despre negocierile secrete pentru golirea "celei mai temute închisori a secolului XXI", Guantanamo, am citit că, la noi, o doamnă politician s-a supărat – pe presă, fireşte! – pentru că a prezentat-o, printre sinistraţi, în balerini albi... Aparent fără legătură, cele două întîmplări au un tîlc comun.


Numită, în 2005, reprezentant special al OSCE pentru lagărul de detenţie de la Guantanamo Bay, socialista belgiană Anne-Marie Lizin devine primul membru al unui organism internaţional care vizitează temutul spaţiu, înfiinţat în 2002, la scurtă vreme după 11 septembrie 2001. Lagăr în care sînt încarceraţi "combatanţii ilegali", teroriştii, dovediţi sau bănuiţi. Existau serioase semnale că "sistemul insolit" din lagăr este în afara regulilor dictate prin convenţiile internaţionale. În primul rînd prin Convenţia de la Geneva referitoare la tratamentul aplicat prizonierilor de război adoptată la 12 august 1949, care stipulează că detenţia fără judecarea prealabilă, mai mult, pe o durată incertă, este o detenţie arbitrară. În urma vizitelor efectuate în perioada 2005-2007, doamna Anne-Marie Vizin şi colaboratorii realizezaă trei rapoarte, pledînd pentru soluţionarea juridică a situaţiei deţinuţilor, 275 conform raportului din iunie 2007. Cartea este un "jurnal de campanie", campanie dusă cu forţe inegale, deşi cu argumente juridice ferme, de către un înalt organism internaţional în faţa superputerii mondiale. Un loc aparte îl au negocierile dificile purtate cu Departamentul american al Apărării pentru a defini condiţiile în care doamna Lizin şi colaboratorii săi pot vizita lagărul şi pot discuta cu deţinuţii.


ANALIZE, NU PROMENADĂ. Reprezentanţii OSCE au refuzat, sistematic, ideea unui "circuit turistic", a unui voiaj plezirist – na, că era să scriu "glossy" – şi a unui raport din care să rezulte că la Guantanamo Bay e OK! Fără inhibiţii, dar şi fără resentimente, Annee Marie-Lizin pune degetul pe rană: lagărul de la Guantanmo fiinţează prin "modificarea practică (termen ce înlocuieşte pe: "prin încălcarea" – n.n.) a drepturilor omului în ţara care a defilat cu ele de-a lungul deceniilor". Diagnostic ale cărui sensuri vor fi aprofundate, în prefaţa cărţii, de către Boutros-Boutros Ghali, fostul secretar general al ONU din anii 1992-1996. Fără a minimaliza acel 11 septembrie 2001, care a răvăşit Statele Unite şi întreaga lume, diplomatul egiptean pune întrebarea: "Lupta împotriva terorismului poate excede cadrele legalităţii?".


CONTROVERSE ŞI OPTIMISM. Firesc, analizele doamnei Anne-Marie Lizin au stîrnit reacţii. Cea mai blîndă a fost aceea că rapoartele reprezentanţilor OSCE divulgă "ipocrizia stîngii" – cu trimitere la controversata recomandare privind recuperarea ultimilor 275 deţinuţi de la Guantanamo în ţările de origine –, iar cea mai dură – aceea că Madame Lizin ar dori să îi protejeze pe teorişti, chiar să îi scoată de sub efectele legii. Nimic mai fals! Autoarea însăşi îşi afirmă profunda ostilitate faţă de actele de teororism, care au produs atîtea carnagii, în Statele Unite, în Europa, dar şi în lumea musulmană, Benazir Bhutto fiind "une temoignage ultime".
Totuşi, Anne-Marie Lizin rămîne optimistă: "Solidaritatea între Europa şi Statele Unite se poate materialiaza. "«A goli Guantanamo», este un fapt posibil!"
Utopie? Deocamdată da, după ce, zilele trecute, o înaltă oficialitate a Departamentului american al Apărării a declarat că deţinuţii de la Guantanamo nu vor fi eliberaţi din cauza pericolului pe care îl reprezintă. Nefăcînd, nici de această dată, precizări asupra doveditelor încălcări ale drepturilor omului în acest "sistem carcerar de excepţie".


CURIOZITATE. Am căutat fotografii ale doamnei Anne-Marie Lizin cu ocazia vizitelor la Guantanamo. Eram curios să văd dacă purta balerini albi. Cum nu am găsit fotografiile, rămîn la părerea că deosebirea dintre politicienii glossy şi politicieni (fără alte epitete) este următoarea: primii caută imagini, celilalţi – soluţii.