x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Libertatea presei și „libertatea” statisticii

0
Autor: Dan Constantin 08 Aug 2020 - 19:37
Libertatea presei și „libertatea” statisticii


O statistică difuzată de EUROSTAT menționează că în 2019 erau aproape 400 000 de ziariști , reprezentând 0,2 % din totalul angajaților din UE. În servicii economice asociate cu jurnalismul , în cele 27 de țări membre UE, sunt 1,1 milioane de angajați în activități de publishing-publicații de cărți,ziare, magazine, reviste, cee a ce echivlează cu 0,5 la sută din totalul angajaților din UE.  O statistică difuzată tot de EUROSTAT în anul anterior, cu același prilej,al Zilei Libertății Presei , are date asemănătoare, cu mențiunea că unele au „grad de fiabilitate redus”.

Chiar luate cu rezerva necesară, ele oferă o orientare privind ponderea profesiei în structura de ansamblu a forței de muncă. În Germania, 1,3 % din forța de muncă lucrează în activități de publishing, ponderi peste media europeană fiind în Norvegia (0,8%), Finlanda și Suedia (0,7%), Danemarca , Islanda și Marea Britanie (0,6%). România și Slovacia, cu doar 0,1%, au cele mai mici proporții de angajări în acest sector în totalul forței de  muncă. În 2017 , baza de date pentru România arată 12,9 mii de angajați în activități de „publishing” și 32,1 mii în „Information services”(să nu confundăm cu serviciile de informații din Intelligence, cu efective discrete în statistici publice ). Gradul ridicat de aproximare al statisticii respective are cred rădăcina în termenii relativi de colectare a datelor,capacitatea relativă de a ,,detecta” profesionalismul ca unică bază a contractului de muncă la care se adaugă diversitatea formelor de difuzare a informației. Faptul că numărul de angajați în ,,publishing”  este în România de 41,6 ori mai mic decât în Germania (542 mii angajați) arată mai degrabă erori de raportare și poate o evaziune în declararea câștigurilor din această profesie. La fel de ,,suspecte” sunt și datele folosite de EUROSTAT  la capitolul ,,information services”, în care diferența față de „Campioana Europei” este incredibil de mică: 32,1 mii în România și 78,4 mii în Germania. Situația pare desprinsă din butada lui Grigore Moisil care compara calculatorul cu o fabrică de cârnați-„Bagi porcul pe o ușă și pe o altă ușă ies cârnați”. Diferența este că în statistica prezentată, „porcul” este o struțo-cămilă , greu de transformat într-un produs comestibil.

 Așa cum este imposibil pentru administrație să precizeze cu exactitate numărul cetățenilor din listele electorale sau al românilor din diaspora, nu trebuie să ne mirăm că nu putem stabili dimensiunea breslei.Jurnalismul devine o profesie deschisă și amatorilor, cum la fel, amatorismul bântuie prin meseria scrisului. Meteahna nu este de dată recentă, ea se plimbă prin secoli, străpungând epocile și renăscând cu adaosurile tehnologice ale vremii.Eminescu scria cu mare amărăciune despre instituțiile umplute cu oameni nepregătiți puși să facă reformele gândite de Bălcescu. „El s-ar spăimânta văzând  cum a fost să se realizeze pe pământul nostru libertate și lumina. El ar vedea parlamente de păpușari neroade, universități la care unii profesori nu știu nici a scrie o frază corect, gazetari cu patru clase primare, c-un cuvânt oameni care,văzând că  n-au încotro de lipsa lor de idei,fabrică vorbe nouă,risipind vechea zidire a limbii românești, pentru a părea că tot zic ceva,pentru a simula o cultură care n-o au și o pricepere pe care natura n-a voit să le-o deie”.

(Publicat în rubrica OPINII, nr 18 Revista UZP)


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de