Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Meciul Dinamo - Steaua părea sortit să monopolizeze în termeni absoluţi atenţia poporului fotbalistic din România. Pronosticurile mijlocului de octombrie nu au fost departe de adevăr. Dar nici pe atât de împlinite în reuşita lor încât să distrugă concurenţa. Scandalurile generate de împleticirile naţionalei prin preliminariile europene se menţin şi ele la o cotă destul de ridicată în piaţa interesului public. Şi nu e de mirare de vreme ce caratele şucărului de la naţională sunt girate de nume grele ale fotbalului nostru, dar şi de nume la fel de grele ale neamului prost. Iar sosul în care înoată cele două evenimente este preparat după aceeaşi reţetă a mizeriei, este dres de aceiaşi bucătari slinoşi care au parazitat la greu fotbalul.
Rivalităţile de anticar dintre Dinamo şi Steaua aveau şansa de a aduce în prezent o dispută fotbalistică capabilă să mai scoată cumva la lumină amprenta de mediocritate a campionatului. Îmbulzeala din jurul caselor de bilete de la stadionul Dinamo părea şi ea la fel de promiţătoare. Fiindcă doar în memorie mai regăseam imaginile unor tribune care acompaniau frumos întâmplările fotbalistice. Mă tem însă că ne-am făcut iluzii deşarte.
Mă tem că fotbalul, fotbalul acela al definiţiei de bun-simţ, este împins în periferiile planului secund de performerii golăniei maxime. De putreziţi ai viciului pentru care drumul spre reuşită, de orice fel ar fi ea, nu trece decât prin mânării şi fereală penală. Şi mă mai tem de ceva. Mă tem că într-o atmosferă încinsă până la risc de cioflingarii fotbalului pot s-o ia razna şi trăirile suportericeşti din tribune.
O mostră de acţiune inconştientă care poate încinge periculos spiritele la meciul Dinamo - Steaua au oferit-o provocatorii de la LPF. Liga, prin comisia de disciplină din subordine, a furnizat, în ambalajul unei decizii absolut tembele, trotilul unui posibil conflict cu urmări imprevizibile. Respectiva comisie i-a dat drept de joc dinamovistului Andrei Cristea după ce acesta fusese eliminat în meciul cu Oţelul. Hotărâre fără precedent şi fără nici un suport regulamentar.
Hotărâre care, în astfel de condiţii, reclamă doar aranjamente de culise. Pentru fotbalist mă bucur. La fel cum m-aş fi bucurat dacă Dinamo şi Steaua, pentru un meci cât mai frumos, ar fi fost capabile să aducă pe terenul de joc cei mai buni jucători de care dispun, cei mai buni şi în cea mai bună formă. Dar nu pot accepta jegoasele aranjamente de culise din bătătura fostului miliţian Dumitru Dragomir.
Altă decizie riscantă aparţine CCA. Vasile Avram nu a găsit altceva mai bun de făcut decât să-şi trimită progenitura la meciul Dinamo - Steaua. Marius Avram a dovedit în repetate rânduri că nu are statura profesionistului capabil să îşi asume astfel de responsabilităţi. Am convingerea că nici de această dată el nu va reuşi să se situeze la nivelul meciului. Mai ales dacă va fi, aşa cum se presupune, un meci cu probleme.
Deciziile despre care am vorbit sunt generate de funcţionarii păguboşi ai fotbalului. De reţetarii slinoşi ai sosului mizer în care înoată fotbalul nostru. De personaje ale planului secund care-şi iau tupeul şi mojicia la purtare în polemicile generate de rezultatele falimentare ale naţionalei. De târtanii care-şi forţează detenta în replicile scremute prin care vor să-l contreze pe Hagi. Dar despre scandalul care concurează derby-ul Dinamo - Steaua vom vorbi altădată. Deocamdată ne rezumăm la gândul bun transmis adevăraţilor meseriaşi de la Dinamo şi Steaua. Ei sunt singurii care por ridica meciul deasupra mizeriei.
