x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Mai mult ca perfectul, Traian Băsescu

Mai mult ca perfectul, Traian Băsescu

de Adrian Păunescu    |    21 Sep 2009   •   00:00

Bilanţul pe care şi l-a făcut preşedintele în faţa Parlamentului a bucurat pe toată lumea prin reamintirea faptelor de ar­me, a viselor şi a ficţiunilor sale liderului.

Totuşi, în avântul său retoric reînviat, dl Băsescu a uitat câteva dintre realizările sale cele mai semnificative. E drept că in­trarea în Europa era opţiunea întregului popor român, împlinită de guver­na­rea anterioară. Tot aşa de exact este să re­cu­noaş­tem că succesele economice ale pe­ri­oa­dei nu au fost obţinute de Traian Bă­ses­cu împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu, ci din contră. Conform logicii sale de fier forjat, prezidentul (cum bine îi zicea ju­de­cătoarea cu nume rezonant la cel doam­na Pivniceru) şi-a făcut nedreptatea de-a nu se referi la următoarele vârfuri ale carierei sale:

1) Mai ales că dumnealui a romanizat Dacia, căreia, cu multă aplicaţie, i-a zis şi Logan;  

2) Traian Băsescu este Ştefan cel Mare, dar n-a declarat-o, pentru că s-a temut să nu-i vină la plată prea multe pensii alimentare;

3) Dumnealui este Mihai Viteazu, dar n-a insistat asupra acestui detaliu ca să nu se certe cu UDMR;

4) Dumnealui este Horia, Cloşca şi Crişan, n-a vorbit despre asta, căci pe vremea aceea nu era permis pluripartitismul. Dumnealui este şi roata;

5) Dumnealui a pornit şi a câştigat Războiul pentru Independenţă de la 1877, dar i-a dat Regelui să rostească replica "Asta-i muzica ce-mi place" după ce i-a lăsat tunului libertatea de a trage;

6) La Revoluţia de la 1848, Traian Băsescu n-a participat, întrucât nu i-a dat voie şeful său de şantier, Noe;

7) T.B. ar fi fost şi la Răscoala de la 1907, dar venea de la un bal şi nu s-a trezit la timp să pună foc palatelor CDR;

8) A fost dorit şi a dorit el însuşi să participe la Marea Unire de la Alba-Iulia, pentru a promova Declaraţia Tătarilor din Murfatlarul Dobrogei, dar nu a găsit mijloc de locomoţie să ajungă la Alba, aşa că, dacă nu se ferea, îl prindea ziua de 23 august 1944 pe lacul Sutghiol, cu bărcuţele, şi-l putea lovi;

9) A fost trimis la Anvers ca să implementeze capitalismul în Ţările de Jos, dar dosarul său de simpatie pentru serviciile democratice de informaţii din Occident s-a pierdut;

10) A vrut să fie el Nicolae Ceauşescu, dar nu a avut loc de Petru Groza, de Gheorghiu-Dej şi de Ana Pauker;

11) Pornise pe calea baletului, dar nu l-a lăsat Petre Roman să se afirme şi el nu s-a lăsat până când nu i-a oferit lui Petre Roman marea debarcare;

12)  A făcut toate reformele agrare, când într-o parte, când în alta a brazdei;

13) Era pe punctul să facă şi reforma Mării Negre, dar s-a împiedicat de un lac rusesc;

14) A dezvoltat relaţii de caldă posesiune cu toţi licuricii. Dar licuriciul cel mare de peste gârlă i-a refuzat un drum la el în grădină şi i-a băgat un ambasador (bun cunoscător al situaţiei) în ochi;

15) A participat cu dăruire patriotică şi cu acelaşi hohot de râs la toate botezurile, nunţile, înmormântările şi restul parangheliilor, cu excepţia parastasului propriului său regim pe care deocamdată n-a reuşit să-l organizeze;

16) A făcut toate reformele de care era nevoie: kilometrul e mai lung la ducere decât la întoarcere, kilogramul e mai greu când dai şi mai uşor când iei, nimic din ce promiţi nu trebuie să şi faci. Lâna e la fel de grea ca plumbul;

17) A încăierat pe toată lumea cu toată lumea şi de aceea vrea să concureze la Premiul Nobel pentru pace;

18) A încurajat tot felul de apa-ridzi şi dispa-ridzi;

19) A cultivat turismul şi futurismul, mai cu seamă că futurism e un alt nume al ştiinţei viitorului;

20) S-a zbătut eroic să-i bage pe Ion Iliescu şi pe Adrian Năstase în puşcărie, dar l-a împiedicat rigidul stat de drepţi;

21) Nu s-a decis dacă va mai candida sau nu, dar, în fiecare zi, merge din om în om, să-i convingă să nu-l aleagă.

22) Traian Băsescu este trecutul, prezentul şi mai mult ca perfectul României.

Acestea n-ar fi decât câteva dintre perlele din coroana băsesciană, pe care domnia sa nu trebuia să le neglijeze. Dacă a spus dumnealui că i se datorează creşterea economică din perioada Tăriceanu, pe care tocmai îl dădea afară din două în două săptămâni, pe motiv că nu merg bine lucrurile, de ce să nu recunoaştem că Traian Băsescu este cioplitorul care a făcut "Babele" din Bucegi şi doinitorul care i-a suflat lui Alecsandri poezie populară?

Ne lipseşte bărbăţia de a recunoaşte că este singurul şef de stat care, întrebat la o emisiune de televiziune despre Imnul Naţional, n-a reuşit să spună măcar o strofă, cuvânt cu cuvânt din el. Aşa ceva e un fapt oarecare? Au existat români care au murit pentru că au recitat ori au cân­tat "Deşteaptă-te, române". Iată că domnul preşedinte Băsescu tocmai de-aia tră­ieşte, pentru că nu ştie. Nu ştie imnul, va­lorile ţării, culturale, ştiinţifice, po­litice. Acestea l-ar putea încurca, atunci când el dă impresia că e foarte familiar cu toate. Şi hohoteşte întruna. Nu se ştie, în pe­i­sa­jul în care se află, de care dintre amă­nun­tele pe care le vede râde. E drept că au cam în­ce­put oamenii să-l întrebe cum e cu tră­i­tul bine, dar dl Băsescu mai are în­că mul­te de mărturisit despre existenţa sa bo­ga­tă în fapte de arme (nici o aluzie la mu­ni­ţia din zvonuri). Ca să-l pu­tem cu ade­vă­rat evalua, ar trebui să ne amintim de reacţia unora dintre re­a­li­tă­ţi­le care i-au stat cel mai mult în preajmă: vapoa­re­le, unele dintre ele izbucnesc în flăcări, iar altele pur şi simplu dispar. La fel şi noi, oamenii, noi, concetăţenii săi, noi, cei care îl rugăm să nu ezite şi să ne mai po­vestească, să-şi atribuie tot ce do­reşte, să ne amintească în­tâm­plări şi gân­duri, să ne mintă cu patos, să ne mai în­tă­reas­că în convingerea că în­săşi coborârea omului din maimuţă s-a pe­trecut sub privirea blândă a acestui ac­tor care, de atâtea roluri câte a jucat, nu mai ştie nici el cine e şi trebuie să cheme laboranţii pentru a-l identifica în unicitatea sa tainică.

×
Subiecte în articol: editorial