M-am nimerit sambata la Targoviste unde perfectasem cu Adrian Tutuianu lansarea ultimelor mele trei carti de publicistica, radiografie dura, cum scria un critic, a ultimilor ani in tara mea. Adrian, care mi-e prieten, m-a rugat sa reprogramam intalnirea cu cititorii, el fiind candidat la presedintia Consiliului Judetean Dambovita din partea USL, iar ziua respectiva gazduia un miting electoral si aducea de la Bucuresti varfurile Uniunii. I-am intalnit, dupa ceva ani, pe Crin Antonescu, usor marcat de trecerea acestor timpi corozivi (nu doar peste mine trec anii), pe Victor Ponta, maturizat subit, asa cum unii albesc intr-o noapte (bunicului meu i s-a intamplat asta pe front), pe Daniel Constantin, pe care, intalnindu-l prima oara, n-am datele unor comparatii si apoi pare neatins de bisturiul timpului. Am zis si eu trei vorbe si, cu emotia de a intalni alt public decat cel al evenimentelor artistice, am citit 'Buna seara, iubito'. Mi-am reintalnit cititori vechi care, spre deosebire de mine, imi stiu poezii pe de rost si mi-am reinnoit angajamentul de a ne revedea. Aici, intr-o seculara cetate de scaun, eliberata, sper, de cea mai obraznica si imbuibata armata de ocupatie, deghizata in verde dupa ce pana ieri defila portocaliu. In timp ce politicienii au mers mai departe in campanie, eu mi-am exprimat dorinta de a ajunge la Manastirea Dealu, unde-i ingropat capul voievodului Mihai Viteazul. Am aprins lumanari pentru parintii mei morti, pentru bunicii si strabunicii mei morti, pentru prietenii si verii dusi in ceea lume. Manastirea, mareata si voievodala, ramane, in lucrarea filigranala, o bijuterie. Cerul, limpede dupa atatea ploi, mangaia cu razele dupa-amiezei gazonul ingrijit al incintei monahale. Maica stareta Emanuela, provenita din zona prahoveana de unde ma trag si eu, ne-a poftit intr-o trapeza cu miros de lemn vechi si icoane, la un pahar cu apa rece. Am vorbit despre puterea de a te darui - stareta e o femeie tanara si inca foarte frumoasa - lui Iisus, iubitul din ceruri, niciodata tradat. M-am inchinat icoanelor infatisand-o pe Maica Domnului si m-am gandit, lacrimand pe dinlauntru, la mama. Am lasat in urma oaza de suflet si impacare din dealul Targovistei si am plecat spre Bucuresti incercand sa uit agresivitatea electorala, furia multimilor de jos care nu mai suporta minciuna, grobianismul, imbuibarea celor care s-au imbogatit cu nesimtire pe spinarea lor.
In parbrizul autoturismului meu pe care-l lasasem intr-o parcare din Bucuresti am gasit, straniu, o vedere bisericeasca. De obicei gasesc carti de vizita cu desene explicative care te invita la case de masaj erotic. E prima oara cand gasesc altceva. S-a sfintit lumea, zic, Maica Domnului poate fi asezata si sub stergatoare de parbriz. Intorcand cartea postala am gasit, sub o cruce baroca, cu briz-brizuri, un text religios insusit de senatoarea Anca Daniela Boagiu. Ea iscalea, neuitand sa recomande, drept candidat, un cetatean din PDL bun de primar. M-am uitat indarat, spre Manastirea Dealu, speriat ca maica stareta Emanuela sa nu afle blasfemia. Nu, ramasese acolo, in manastirea pe care o pastreaza curata si aproape, foarte aproape de respiratia ingerilor.