Miroase a șoc petrolier!

Indicele de inflație a scăzut în ultima lună, ajungând la 3,9.Tendința de temperare era anunțată de Banca Națională în ultimul raport asupra inflației, dar continuarea procesului de intrare pe culoarul prognozat în limita superioară era amenințat de evenimente exogene, din afara posibilității de reglare prin politici monetare. Și iată că asemenea evenimente se produc în cascadă.Pe fondul tensiunilor din zona Golfului, atacul cu drone asumat de rebelii din Yemen asupra instalațiilor petroliere ale Arabiei Saudite a provocat imediat o explozie a prețului petrolului pe piața mondială.Într-o singură zi, luni, au dispărut din piața mondială 5,7 milioane barili, cotația petrolului Brent urcând brusc la 68,81dolari/baril. Pentru comparație, revoluția din Iran, din 1978-1979, a redus producția cu 5,6 milioane barili/zi, iar criza Suezului din 1956 a restrâns piața mondială cu 2 milioane barili/zi. Atunci s-au declanșat șocuri petroliere. În România se știe puțin și se comentează, evident și mai puțin, care este cauza conflictului de peste mări și țări, imaginile cu rafinăriile în flăcări fiind trecute pe la rubrica de fapt divers. În schimb, se vor amplifica vocile care anunță acuzator creșterea prețului la carburant, însoțită de formula standard că ,,românii trebuie să plătească mult mai mult pentru un plin”. Petrolul, intrând în calculul inflației ca un produs de bază, evident că va ,,mișca” sensibil în sus acest indicator nu doar în Romania.Trecând peste cauze, urmează ca ,,analiștii” să acuze banca centrală că ,,ratează ținta de inflație” , ca și când dronele șiiților yemeniți au fost dirijate din Strada Doamnei. Faptul că jumătate din capacitatea de rafinare a Arbiei Saudite este momentan scoasă din uz, cu efect direct de reducere cu 6 la sută a producției la nivel mondial, nu mai este amintită de comentatorii noștri. Va urma ,,criza cartofului”, seceta prelungită ducând prețurile la acest produs  cu pondere în coșul zilnic, cu mult peste nivelul anului trecut. Dacă adăugăm la veștile rele și importurile mari de energie din sezonul rece am ,,desenat” un grafic cu săgeata în sus pentru prețurile neadministrate.  Să mai amintim de Brexit, care va lovi și el echilibrele din UE, de stoparea creșterii în Germania, de războiul comercial SUA-China, dar și de tensiunile evidente dintre UE și Statele Unite ca să avem un tablou al marilor jocuri la care butoanele nu mai sunt la băncile centrale, ci în mâinile unor conducători imprevizibili. Prea mici pentru un război așa de mare? Dacă tot ne dăm după plop,   privim spectacolul cu speranța că valul nu ne va lua cu totul. Problema este să nu ne agățăm de un plop care va fi rupt de furtună. Nici alegerile din toamnă nu ne vor lămuri care este plopul cel mai sigur.