In fiecare zi, evenimentele politice confirma o informatie cheie. Si anume ca Jose Manuel Barroso traieste intr-o lume paralela. El chiar crede ca, in Romania, a existat pericolul unei lovituri de stat. Si ca, prin contributia sa personala, acest grav derapaj a fost evitat. Si e mandru. Si, mai mult decat atat, Barroso este convins ca are capacitatea de a media intre cei doi poli de putere de la Bucuresti, Basescu si Ponta, pentru a obtine o coabitare a acestora. Ultimele evolutii confirma presiunile la care sunt supusi cei doi lideri politici. Cel pus in geam la Cotroceni, aproape imbalsamat, si liderul naravas de la Palatul Victoria. Iar ceea ce s-a intamplat la CSAT confirma cat de iluzorie, cat de vazduhista este constructia lui Barroso.
Jose Manuel Barroso si Viviane Reding, impinsi, pana la un punct, in aceasta aventura si de Angela Merkel, puternicul cancelar al Germaniei, au rasturnat, la Bucuresti, scorul real electoral. Au umilit o populatie care nu-i va ierta. Au impus, in schimbul fortei dreptului, dreptul fortei. Au sacralizat institutii gaunoase ale statului roman - gaunoase prin faptul ca au fost politizate dar si prin componenta lor umana -, au blocat eliberarea statului roman de tensiuni politice, artificiale, generate de cramponarea la putere a unui individ refuzat de populatie si, ulterior, dupa reinstalarea uzurpatorului la Cotroceni, incearca sa determine o miscare retractila si, in acelasi timp, sa forteze vectori de neconciliat la conciliere in plina campanie electorala.
Intregul proces politic din Romania a fost, astfel, viciat, ca urmare a dublei iluzii de care sunt loviti Barroso si Reding. In aceasta miscare retractila la care ma refeream, se inscriu decizia Curtii Constitutionale, care a pecetluit soarta referendumului, si, mai recent, deciziile vizand actorii politicii externe romanesti si soarta Consiliului de Administratie TVR. Este cel putin aberant ca presedintele – uzurpator, care nu are in spate nici vointa populara, nici incredere si nici Guvern, sa fie desemnat negociator al intereselor economice, politice si sociale ale Romaniei la UE. In timp ce omul aflat la butoane, in spatele caruia exista o majoritate parlamentara si electorala, sa ramana acasa pentru a deveni, eventual, un simplu executant. In ceea ce priveste Consiliul de Administratie al TVR, inca o data se vede ca PDL doreste politizarea acestei institutii iar Curtea Constitutionala sprijina, pe fata, acest partid.
La CSAT, s-a vazut ca, de fapt, conflictul este ireconciliabil. Ca tot ceea ce s-a construit artificial este spulberat de realitate. De aceea a iesit Ponta trantind usa. Restul sunt detalii pe care le vom afla mai tarziu.
Daca Parlamentul si Comisia Europeana pot monitoriza, pot investiga, pot da indrumari si verdicte unor institutii ale statului roman, cum este de pilda Justitia, ma intreb de ce parlamentul unui stat suveran si guvernul unui stat suveran nu pot face acelasi lucru. Pentru ca puterile sunt independente dar se si supravegheaza reciproc. Este Romania un stat care si-a cedat pur si simplu suveranitatea in mana a doua - trei persoane? Care nu sunt altceva decat birocrati europeni? Manipulabili si manipulati la randul lor? Daca este adevarat ca libertatea individului este totala si nu poate fi ingradita decat in masura in care exercitiul ei incalca alte libertati, nu este oare la fel de adevarat ca si autonomia puterilor in stat este independenta doar in masura in care una dintre ele nu incalca si nu viciaza celelalte puteri?
Sursa: CorectNews