Noua distracţie mondială

Internetul şi blogurile pot mondializa zvonurile, iar un zvon cu un potenţial de credibilitate foarte mare poate să dea lumea peste cap. Internetul produce fum fără foc, în vreme ce omul de rând, care face majoritatea pe planetă, e convins că nu iese fum fără foc.

În esenţă, zvonul e un miez de poveste, el amorsează un scenariu care în curând devine motiv de creativitate şi pentru cei care-l duc mai departe. Zvonul, fiindcă nu i se cunoaşte punctul de plecare şi nici conţinutul de adevăr, îl îndreptăţeşte pe tot omul să adauge sau să taie o parte din poveste, s-o rotunjească, să-i sporească credibilul. Există însă şi zvonuri create de profesionişti ai diversiunii, care pot decide mişcări sociale şi probleme statale. Internetul e pentru aceştia mijlocul ideal. Când un zvon are un coeficient ridicat de credibilitate el devine convingere.

În studiile de psihologia mulţimilor, capitolele despre zvonuri sunt ştiinţă sută la sută. Să ne imaginăm că un ins oarecare cu un talent real, dar nevalorificat de romancier, creează pe blogul său o minciună cu un maximum de verosimil. Minciuna face rapid înconjurul planetei. Una de genul "cutremur devastator în data de... la orele 15 şi 43 de minute pe două continente cu evacuarea Casei Albe şi a diviziilor strategice de computere de la NASA etc, etc" devine bun popular. Să ne închipuim că bloggerul, care e şi un psihopat, din categoria demenţilor din filmele americane cu terorişti care au acces la butonul roşu de la Casa Albă şi de la Kremlin, nimereşte o conjunctură favorizantă pentru el. Cum ar fi bunăoară recentul cutremur din Italia. Isteria pe care o poate declanşa un zvon potrivit cu momentul, cu starea de spirit a unei comunităţi vaste şi cu locul poate fi mai devastatoare decât cutremurul astfel prevestit.

Zvonurile care fermentează scena politică românească sunt încă experimentale. Par a testa reacţia presei scrise şi a televiziunilor în perspectiva unora şi mai agresive. Zvonul privind lanţul de arestări, ce va urma izolării lui Gigi Becali, are un punct de pornire în profeţiile de om îndelung neluat în seamă ale domnului Virgil Măgureanu. Dacă ar fi fost solicitat mai des de televiziuni, cu siguranţă că ar fi fost mult mai controlat, când a vorbit de valurile de arestări în media, în politică şi în afaceri. De regulă, personalităţile care cândva au fost foarte luate în seamă şi cad apoi într-o frustrare masivă licitează la orice ocazie publică. Foarte mulţi oameni suferă de neluare în seamă. Internetul le oferă posibilitatea de a măsura efectele unor născociri periculoase. Un vechi proverb spune să nu-i dai nici celui mai cinstit individ posibilitatea de a se manifesta abject, fiindcă la un moment dat va fi curios să vadă şi cât poate fi de abject. Internetul a devenit pentru mii dacă nu cumva milioane de indivizi nemulţumiţi de ceea ce sunt şi de viitor posibilitatea de a se răzbuna pe soartă înnebunind lumea. E ca un lift în care, pentru un minut, poţi să faci orice pentru că n-o să te ştie nimeni. Abjecţia pe internet a devenit o distracţie mondială.