x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Noul Taica Lazăr și mușterii săi

Noul Taica Lazăr și mușterii săi

de Serban Cionoff    |    01 Noi 2018   •   15:15
Noul Taica Lazăr și mușterii săi

Nu aș putea să vâr mâna în foc pe motiv că unii dintre cei care, în aceste zile, îl alintă pe (încă) Procurorul General Augustin Lazăr cu numele de scenă „Taica Lazăr” știu prea multe despre cine a fost cel care a purtat, cu adevărat, acest nume. De aceea am ținut să dau câteva informații despre acest personaj foarte cunoscut în lumea Bucureștiului de sfârșitul veacului XIX și începutul celui ce i-a urmat. A fost, acest Taica Lazăr, un faimos negustor de haine vechi a cărui prăvălie, aflată în vecinătatea Bărăției, se numea „Păduchele de aur”.

 Bine-bine,îmi veți spune, dar ce are asta în comun cu lumea justiției și, în primul rând, cu veritabilul exponent și promotor al luptei neînfricate cu corupția și corupții, domnul Augustin Lazăr? Eu cred că are și pentru asta vă reamintesc portretul personajului așa cum îl aflăm în presa vremii. De aici aflăm că, atunci când mergea să își ia marfă, Taica Lazăr avea mereu o figură acră și plictisită. Strâmba din nas la tot și la toate și nu se lăsa până când nu lua marfă bună la cel mai ieftin preț. În schimb, atunci când mușterii îi călcau pragul prăvăliei, Taica Lazăr era numai zâmbet și miere, așa că rar se întâmpla să fie client care să nu plece de acolo fără să fi târguit măcar o țoală, două. Mai departe, așa după cum relata tot  „Realitatea ilustrată”, obiceiurile lui Taica Lazăr s-au transmis și discipolilor săi „oameni șireți, inteligenți, experimentați, care cunosc dintr-o singură privire clienții după cum calcă”.

 Ați înțeles, acum, de unde vine asemănarea Procurorului General Augustin Lazăr cu Taica Lazăr, telalul din  zona Bărăției. Exact din acea perversă pricepere de a aplica legile neiertătoare ale economiei de piață- sau, în cazurile de față, ale economiei de târgoveți- și de a-și prețălui, după o atentă ochire, mușteriii. Mușterii printre care s-a aflat, la un moment dat, însuși  președintele României, Klaus Iohannis. Cel care, atunci când a primit dosarul depus lui Augustin Lazăr pentru a numirea în această înaltă funcție a statului de drept, a avut plăcuta surpriză de a găsi în el și o ordonanță de clasare  a unui dosar care îl viza pe primarul municipiului Sibiu. La acea vreme, primarul Sibiului fiind nimeni altul decât… Klaus Iohannis!

 Ordonanță despre care, acum, se zice că ar fi fost semnată, pe 18 septembrie 2014, tot de către un procuror cu numele de familie Lazăr, dar nu Augustin Lazăr, ci Cristian Aurel Lazăr. Una și aceeași persoană cu cel pe care, marți  15 decembrie 2015 Klaus Iohannis, de data aceasta în calitate de președinte al Republicii, îl numește în funcția de procuror șef adjunct la secția de urmărire penală și criminalistică la PÎCCJ. Simplă coincidență, nu-i așa? Cum tot o simplă coincidență este și împrejurarea că data clasării dosarului care îl viza pe Klaus Iohannis este 18 septembrie 2014,iar data în care Klaus Iohannis își depune candidatura și intră în cursa pentru ocuparea funcției de Președinte al României este  20 septembrie 2014.Punct!

Sunt, de-acum, bine cunoscute și intens discutate măcar o parte dintre meandrele traseului parcurs de Augustin Lazăr până să fie căftănit de către președintele Klaus Iohannis cu funcția de Procuror General , așa că nu mai are rost să vă încarc memoria. Motiv pentru care vă recomand cu deplină încredere temeinicele și curajoasele dezvăluiri ale confraților de la Antena 3 și de la jurnalul.ro, ale căror investigații sunt convins că nu se vor opri aici, oricâte piedici și opreliști ar vrea, unii sau alții, să le pună. 

 De aceea, înainte de a pune punct acestor însemnări, aș vrea să mai atrag atenția doar asupra faptului că, departe de a fi doar o vorbă în dungă, apelativul Taica Lazăr, pe care îl întâlnim tot mai des atunci când vine vorba despre (repet și întăresc: încă!) actualul Procuror General trebuie luat ca un categoric avertisment asupra mentalităților și practicilor de târgoveți care, din păcate, operează în ocuparea funcțiilor foarte înalte, inclusiv în justiție. Inclusiv sau mai ales atunci când neguțătorul de funcții își cunoaște mușteriul „după cum calcă”… 

×