Pensionar in concediu de odihna

In toate relatarile unor confrati despre scriitorii care ar fi trait si azi, daca nu s-ar fi ruinat band peste masura, performantele acestora ca alcoolici sunt pomenite cu aceeasi admiratie evlavioasa ca si darurile lor de artisti. Poate si pentru ca evocarile apartin - asa cum spuneam - unor vajnici tovarasi de pahar, gata oricand sa le istoriseasca betiile ca pe niste certificari publice ale genialitatii.

Cativa din cei in viata, mai rezistenti, dar cu niste fete care nu lasa nici un dubiu asupra adevaratului lor har, acela de ingaduit la festinul gloriei, de mancatori de firimituri si de betivani de rand, care goleau ce mai ramanea prin sticlele notorietatilor, continua sa se exprime in public ca martori eroici ai unui trecut apropiat maret, in care cine nu stia sa bea, precis ca n-avea nici talent. In toata lumea se bea. Iar artistii au mai multe motive ca oamenii de rand. Dar nici macar in Rusia mortile timpurii, cu ficatii biruiti de vodca nu ajunge mare subiect national innobilat cu reverii bahice. Datorita staruintei cu care legatarii memoriei unor alcoolici invederati, unii cu sfarsit de boschetari, impart cultura noastra scrisa in doua - mari bautori si abstinenti - se perpetueaza ideea ca unde nu-i ciroza, nu-i nici adevarat har literar.

"Cand sufletul imi e liber - cugeta cu maxima duiosie escroaca Maria Vlas, in interviul pe care i-l ia una din fatutele care inca nu stiu ce-i aia sa fii prostit in stil mare - zidurile devin imateriale". O antologie a spuselor unor criminali, banditi, violatori sau spargatori de banci cu acoperire guvernamentala, asa cum sunt acestea citate in titluri, ar arata nu numai cat lirism sta nedezvaluit in toti marii raufacatori, ci si cata adoratie manifesta tinerii, peste care n-a dat nici un necaz, pentru eroii reporajelor lor din randurile infractorilor. Nu pot sa nu ma intreb: oare cum ar fi privit autoarea interviului clipa de sublim poetic a escroacei, daca in pierdere ar fi fost chiar familia ei, daca maica-sa ar fi vandut casa ca sa-i dea banii Mariei Vlas, la FNI?

Un pensionar, care joaca toata ziua sah in parc, le spune amicilor, cu acelasi ton pe care-l folosea cand mergea inca la serviciu, ca de luni, gata, pleaca in concediu. Iata ce-i batranetea: la adevarurile general valabile - de tipul "oamenii sunt din ce in ce mai indiferenti", "lumea e din ce in ce mai grabita", "tinerii sunt din ce in ce mai reci" - trebuie sa vii cu precizarea: cu mine. Oamenii sunt din ce in ce mai indiferenti cu mine, in rest, toate-s ca intotdeauna.

O campioana olimpica de acum treizeci de ani face o observatie de finete care, chiar daca nu-i apartine, o onoreaza, fiindca e circulata. Cei care au castigat titluri mondiale si europene spun "am fost campion mondial", "am fost campion european". Olimpicii insa vorbesc la prezent chiar si cand au optzeci de ani: "Sunt campion olimpic".