x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

PIB rămâne indicatorul-rege

0
Autor: Dan Constantin 14 Oct 2020 - 07:58
PIB rămâne indicatorul-rege


Creșterea PIB ne face mai fericiți? Aduce tristețea generalizată o scădere a acestui indicator devenit sacrosant? Atât timp cât folosirea lui ajută sintetic la etalarea meritelor în conducerea economiei sau, dimpotrivă, un argument în criticarea puterii, PIB este greu de înlocuit. O istorie a devenirii lui prin patru secole, până la accepțiunea de astăzi, modernizată de teoriile lui Keynes, Kuznets și ale altor laureați ai Premiului Nobel pentru economie, constituie miezul instructiv al analizei publicate recent de Les Echos. Prestigioasa publicație lansează spre dezbatere întrebarea dacă, în criza Covid- 19, PIB reflectă încă justa măsură.

Cercetătorii au arătat cu subtilitate și ironie că starea de bine a individului nu face întotdeauna casă bună cu produsul intern brut. Indicatorul receptează creșteri dacă sunt mai multe accidente de circulație, războaie, maladii, incendii, catastrofe naturale. Simetric, scade atunci când dispar enciclopediile tipărite, o persoană ia în grijă părinții în vârstă, înlocuind personalul de serviciu sau, și mai nostim, o femeie se căsătorește cu medicul său, serviciul medical devenind gratuit, deci necontorizat în PIB.

 Autorul studiului citat apreciază totuși că PIB rămâne ”regele indicatorilor economici” ,fiind cel mai comentat în media și cel mai utilizat de cercetători. Congelarea creșterii economice în luna martie 2020 după instalarea temeinică a pandemiei a produs la nivel global un șoc comensurat tot de PIB. În majoritatea țărilor, căderea este cea mai mare de la al Doilea Război Mondial.

 Studii ale economiștilor români s-au concentrat pe analize ample ale scăderii PIB, tranziția de după 1989 producând un declin de lungă durată, de dimensiunea unei conflagrații. Un clasic al analizei ”modelului românesc al crizei” este profesorul Constantin Anghelache. Ciclul de volume privind starea economică, în succesiune temporală, pornite după un prim deceniu de tranziție, ajunge apoi la lucrarea de sinteză ”Starea economică în criza perpetuă”. Temeinicia cercetării este validată și de actualitatea presantă în care decidentul politic al momentului pare dezorientat. Aparatul statistic pus la dispoziție de profesorul Anghelache în alte lucrări de substanță ”îmbracă” Produsul Intern Brut într-un sistem de indicatori macroeconomici, corelat cu conturile naționale, oferind reperele unei analize solide scoase de sub imperiul speculației sau improvizației. Citirea PIB, ca ancoră, alături de o serie de alți indicatori rafinați de teorii sociale - speranța de viață, nivel de educație, emisii CO2, calitatea vieții, buna guvernanță - deschide o perspectivă mai clară aprecierii stării generale produse de Covid-19. Astfel, domnia indicatorului ”rege” va fi de durată și va consemna ieșirea din tunel. În V, dublu V sau în burduf de acordeon, tot du


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de