x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pisica neagră, sperietoare, dar mângâiată

0
Autor: Florin Condurateanu 01 Mai 2020 - 07:30
Pisica neagră, sperietoare, dar mângâiată


E dificil de stabilit cât de multe vedete sunt superstiţioase, cât de răspândite sunt superstiţiile. Unii oameni, fie că urcă pe scenă, fie că sunt din categoria celor majoritari „de pe zebră”, ţin ascunse părerile lor că unele lucruri, obiceiuri aduc noroc sau ghinion. Un fapt e sigur, superstiţiile există. Mirat chiar el de superstiţiile care la sine se fac simţite, Ştefan Iordache mi-a vorbit că se ferea de unele legende ale pisicilor negre, găleţilor goale sau popilor ieşiți în cale. Uriaşul actor îmi răspundea la întrebări într-un interviu de la Antena 1 chiar în prispa casei cu aer ţărănesc din comuna de pe malul Snagovului şi ţinea în braţe un motan negru, pe care-l mângâia. „E motanul preferat al tatălui meu şi îl iubesc, cu toate că trec pe trotuarul celălalt când, în drum spre teatru la spectacol, îmi taie calea un popă, o pisică neagră sau cineva purtând o găleată goală. Mai am un ritual: merg la piesa în care joc pe acelaşi trotuar pe care m-am dus în seara premierei. Şi mai am nişte superstiţii. După ce s-a tras cortina şi a plecat publicul, eu ies pe scenă şi rostesc o replică din rolul reprezentaţiei din acea seară, mă ascultă doar femeia de serviciu care mătură printre scaune. Apoi merg agale pe străzile pustii la miez de noapte spre casă, pas agale cu mâinile în buzunar. Aşa simt că mă descarc de rolul acelei seri. Când într-un spectacol îl interpretez pe Richard al III-lea, a doua seară joc un barman beţiv, nici eu nu mai ştiu cine sunt, cine e Ştefan Iordache!”.

Cristi Chivu declara că el iubeşte pisicile negre, acuzate de unii că atrag nenorocul şi a fost mulţumit când, vizitându-i prima dată pe părinţii Adelinei, viitoare soţie, a văzut că în casa lor torcea un motan negru. Belodedici zâmbea şi spunea că el nu crede în superstiţii, dar fiindcă fosta soţie era superstiţioasă îi dădea satisfacţie inversând la masă furculiţa cu lingura, aşa ca să scape de cicăleala ei. Era ajunul unui meci important la Mondialul din America, trebuia să învingem reprezentativa Statelor Unite ca să urcăm dincolo de grupe. Puiu Iordănescu îi izolase pe tricolori ca într-o cetate cu podul ridicat în cantonamentul de la hotelul din Los Angeles. Nimeni nu avea voie să-i viziteze pentru a nu le dilua concentrarea. La recepţie, cineva din familia lui Dan Petrescu i-a lăsat un pachet. În el se aflau nişte pantaloni scurţi noi, în buzunar un bilet: „dormi cu aceste bermude şi vei marca un gol!”. Aşa s-a întâmplat, fundaşul Dan Petrescu a înscris singurul gol cu care tricolorii au avansat în fazele superioare ale mondialului.

 

 


Ştiri din .ro


Serviciul de email marketing furnizat de