Pofta de capitalism vine mancand

Gradul de civilizatie al unei tari se recunoaste - e stiut - dupa ambalajele pe care le arunca cetatenii la ghena. Cu cat civilizatia pune mai serios stapanire pe o natiune, cu atat la gunoi vor ajunge mai multe cutii, cartoane, sticle, pungi etc. de la sapun, detergenti, cosmetice, fel de fel de produse alimentare, de la carne si legume, pana la feluritele sortimente de dulciuri, care mai de care mai apetisante si mai doldora de calorii.

Trecerea noastra de la socialism la capitalism, deloc delicata, lina, ci mai degraba in ritm de rodeo, cu suisuri si coborasuri, poticneli si echilibrari, contine anumite tablouri de-a dreptul idilice despre cum invata romanul, din mers, economia de piata. Pe bajbaite, pe nimerite, romanul dovedeste ca se descurca mai bine la nivel individual, in micro-universul lui, decat la un loc, alaturi de intreaga suflare.

Daca in plan general ne-au trebuit mineriade, piete ale Universitatii, falimente rasunatoare de banci, prabusiri naucitoare ale fondurilor de investitii, privatizari de mila si de sila, licitatii paguboase, someri, frustrare - am sintetizat cei 14 ani postrevolutionari - romanul la el acasa este de mult occidental. Chiar daca nu in gandire, dar in reflexe si comportament cu siguranta.

Satul sa mai astepte ca cineva sa-i faca ordine in viata, vecinul meu, colegul, varul, amicul, cititorul, telespectatorul - noi toti - am prins din zbor atitudini capitaliste. Foarte sanatoase, de altfel.

Dar nimic din toate acestea enumerate pana acum de mine nu e mai presus de felul debordant, imberb - pe de o parte, tainic si subtil - altfel vorbind, capatat de roman pentru o alimentatie variata, ingenioasa, aspectoasa, adecvata. Raioanele cu alimente sunt intotdeauna aglomerate. Pietele colcaie de gospodine interesate de trufandale, fast-food-urile au vad si in cel mai ascuns cartier, pizzeriile fac legea, iar restaurantele nu dau, si pace, faliment. Nu au cum. Si nici nu trebuie. Din ce in ce mai multi romani ies seara in oras pentru a manca la restaurant. Si din ce in ce mai multi romani iau masa de pranz in oras, la restaurant - de altfel, prilej pentru discutii de afaceri sau intalniri pur si simplu.

Masa a devenit o prioritate pentru romani. Pana si cei mai neajutorati financiar se fac luntre si punte pentru ca, macar la salariu, sa-si faca o pofta alimentara. Nu degeaba statistica - cea care de obicei ne omoara - ne dezvaluie acum o realitate cu miros de friptura la gratar si arome de ciocolata. Anul acesta, romanii au mancat de 8 ori mai multa carne decat anul trecut - in special de pui si vita, de aproape 4 ori mai multe lactate si branzeturi, de peste 7 ori mai multe dulciuri si de 3 ori mai multe paste.

Un alt fenomen interesant este ca am inceput sa ne reorientam catre orez si paste, eliminand painea din alimentatia obisnuita. Numai intr-un an, consumul de paine a scazut cu 10 procente - ceea ce este foarte mult pentru o natiune care era obisnuita sa manance, pana la saturatie, paine, cornuri, chifle, batoane, biscuiti - fainoase sa fie.