x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Punctul pe Ei. Mușchiul vorbitor a recidivat

0
Autor: Dan Dumitrescu 15 Aug 2016 - 14:28

Cristian Tudor Popescu avea șansa să fie. Dar n-a fost să fie pe măsura șansei. Omul este încătușatul unor trăiri viscerale   care-l plasează deseori pe orbita unui penibil impecabil. Am încercat, pe cât mi-a fost puterea, să iau distanță față de spectacolul verdictelor despotice oferit de acest individ. Dar n-am reușit să-l păstrez întotdeauna în afara observației. De-ar fi fost vreun prost era simplu să-l ignori. Nici vorbă însă despre așa ceva. Cristian Tudor Popescu este doar pacientul convingerii că este descălecător al adevărurilor absolute printre semeni și din această postură lasă sarcasmul să-i ironizeze existența.

Nu este prima oară când sunt forțat spre astfel de opinii. Textul acesta are rodajul făcut. Prin 2001, sub titlul ”Mușchiul vorbitor”, publicam un articol pe aceeași temă. Atunci fotbalul, în care încă mai mișcam, era sportul care-l lucra la nevricale pe CTP. Nu știu dacă omul a fost scos din sărite de faptul că fotbaliștii jucau la două porți. Nu știu dacă n-a fost clocotitoare constatarea că terenul de fotbal n-are fileu la centru sau dacă nu i s-o fi părut mingea mai mare decât în alte sporturi. Cert este că procurorul de verdicte a ajuns imediat la concluzia că Iulian Filipescu și Bogdan Stelea sunt niște nesimțiți, că Hagi este un ucigaș al performanței. Acesta este motivul care m-a determinat în 2001 să am și eu o opinie despre ”mușchiul vorbitor”.

Au trecut de atunci vreo 15 ani, timp în care n-am mai participat la suferințele celebrului pacient. M-a scos însă din această pauză binefăcătoare ieftineala ironică la care s-a dedat CTP după ce Mergea și Tecău au luat argintul la Rio. Cred că dacă cei doi ar fi cucerit aurul, jetul mușchiului vorbitor ar fi fost și mai acid. Fiindcă performanța pare să fie cea care-i lasă cu capu-n soare pe trebălăii de duzină. Altfel, ei ar fi fost mai degrabă fierți la temelii de contraperformanțele clădite de ceoseriști. Dar, nu! Ăștia, furnizorii mediocrității, sunt băieți buni. Fiindcă sunt mici și incapabili să umbrească măreția Unicului. Iar o astfel de patologie nu știu ce tratament ar putea să aibă. De aceea mă rezum la o singură constatare. Mușchiul vorbitor a recidivat.


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de