PUSCARII CU SAUNA SI JACUZZI

V -ati gandit vreodata cum ar arata o puscarie de lux? Una in care sa fie cazate persoane delicate, distinse, cu sensibilitate la tot ceea ce inseamna brutalitate, agresiune sau mediu viciat, dar care sa fie nevoie, un timp, sa stea departe de casa, familie si prieteni?

Nu stiti? Ei bine, nici eu nu stiu, dar am putea face, impreuna, un efort de imaginatie. Ministrul Controlului, Ionel Blanculescu, ne provoaca la acest exercitiu creativ. Domnia sa a lansat spre dezbaterea publica un proiect de ordonanta de urgenta prin care fraudele fiscale ar putea fi sanctionate aidoma crimelor. Cu alte cuvinte, ori pagubesti pamantul de o fiinta umana, ori pagubesti statul de o suma importanta de bani va insemna acelasi lucru. Tardiv, dar, vorba romanului, mai bine mai tarziu, decat niciodata. In ultimul an de guvernare, un ministru al Cabinetului Nastase cuteaza sa spuna ceea ce opinia publica tot asteapta de ceva ani. Si anume ca cel mai mare rau i-au facut Romaniei evazionistii fiscali, asa-numitii ingineri financiari care, speculand o inconsistenta a legii sau mizand pe fratii politice, au devalizat banci, societati de asigurari, intreprinderi de stat si chiar scoli si spitale. In ultimul ceas, un ministru al Executivului face, printr-o singura declaratie, o radiografie a economiei romanesti, cuprinsa, pana in cele mai fine molecule, de o boala incurabila - jaful malign.

Pentru o frauda intre 10.000 de euro si un milion de euro se cheama ca afaceristul a facut un delict fiscal si risca intre 5 si 10 ani de inchisoare. Iar pentru furturi de peste un milion de euro avem de-a face cu crima fiscala, pedepsita cu 10-25 ani de inchisoare. Asta numai in cazul in care, prins cu ocaua mica, afaceristul nu va restitui o parte din paguba facuta statului. Dar chiar si asa, judecatorul nu poate reduce mai mult de 75% din pedeapsa. Vorbeam la inceput de inchisorile de lux. Ele vor fi necesare, mai mult ca sigur, dar numai in cazul in care initiativa ministrului Blanculescu va trece cu bine de Guvern si Parlament si nu se va opri pe undeva prin sertarele care ascund atatea secrete guvernamentale. Chiar si adoptata, aceasta lege va duce la efectele dorite numai daca i se va respecta filosofia initiala - adica aceea de a recupera cat mai multi bani la bugetul national, dar, in paralel, cei vinovati sa dea socoteala. In anii ‘94-’95, opozitia de atunci - Conventia Democrata - isi incepea si incheia discursurile cu referiri la necesitatea curateniei morale a clasei politice. In ‘96, CDR a castigat alegerile, votata fiind, cu entuziasm, de toti cei care credeau ca vor scapa, odata pentru totdeauna, de fariseismul si traseismul politic, de perversitatile legislative, de promiscuitatea executiva si circul ministerial. Din pacate, seniorii Conventiei Democrate - in special de la PNL si PNT-CD - nu au luat in calcul faptul ca si-au ipotecat toata credibilitatea istorica, pentru a-i credita pe acei lideri ai Convent iei - cei drept, mai juni si mai versati - care au uitat, din prima zi de Guvernare, pentru ce au fost alesi.

Asa si acum. Cabinetul Nastase, dator PSD-ului - ca partid votat in majoritate de romani la alegerile din 2000 - a reusit sa compromita ideea de moralitate. De la PSD, romanii nu asteptau puritate politica - adica sa nu fie fosti membri de partid in functii publice, ori securisti - ci curatenie si fair play economic. Obiective onorabile, prin care au castigat alegerile, dar care, din nefericire pentru toti romanii, nu pot fi bifate la categoria realizari. De aceea imi pun atatea sperante in ordonanta ministrului Blanculescu, tarzie, dar atat de necesara, pentru ca acesta ar putea fi semnalul ca PSD-ul a inteles care este, de fapt, problema: romanii tacuti si muncitori nu mai pot suporta aroganta si tupeul romanilor descurcareti, care cad tot timpul in picioare. Macar sa cada, dar in plasa comisarilor, intr-o piscina cu apa la temperatura de 22 de grade Celsius, dar aceasta sa fie amplasata in penitenciar. Fie si de lux