Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În acest context, micile deplasări economice la sud de Dunăre au devenit mai mult decât simple excursii: Bulgaria oferă o referință de preț și un mod concret de a compara costurile într-o economie apropiată. Motorina, țigările, energia, vacanțele și serviciile turistice - toate devin instrumente prin care românii testează eficiența propriului buget. Spre exemplu, un sejur de trei nopți la un hotel de trei stele la Varna poate costa între 150 și 200 de euro pentru două persoane, comparativ cu 250-300 de euro pe litoralul românesc. Diferența justifică planificarea atentă a fiecărei vacanțe.
Trecerea Bulgariei la euro nu e doar o formalitate. Experiențele altor state arată că adoptarea monedei comune implică ajustări de prețuri, uneori subtile, alteori mai vizibile, mai ales la energie și servicii. Cafelele, mesele la restaurant, cazarea pe litoral, motorina sau țigările - toate sunt recalibrate în euro, iar rotunjirile pot genera scumpiri aparent mici, dar reale în coșul de consum. În prezent, litrul de motorină în Bulgaria costă aproximativ 2,37 de leva (1,21 de euro), comparativ cu 1,52 de euro/litru în România. Un pachet de țigări se vinde în medie cu 4,4 euro în Bulgaria, față de 5,2 euro în România. Astfel, pentru un consum de 50 de litri de motorină și 10 pachete de țigări, un român poate economisi peste 20 de euro pe călătorie - bani pe care îi poate redirecționa spre vacanță sau alte cheltuieli.
Începând cu 8 august 2025, Bulgaria a introdus afișarea paralelă a prețurilor: atât în leva, cât și în euro. Rotunjirile sau ajustările subtile de preț pot aduce scumpiri de 3-5%. De exemplu, un produs care costa 3,75 de leva, adică 1,9177 de euro, poate fi dus la 1,95 sau chiar la doi euro, ceea a determinat autoritățile bulgare să extindă atribuțiile Comisiei pentru Protecția Consumatorilor pentru a limita impactul asupra percepției inflației. Totuși, experiența Slovaciei și Sloveniei arată că astfel de măsuri controlează doar parțial percepția consumatorilor, nu și efectele reale asupra bugetelor.
Percepția inflației rămâne importantă, dar nu suficientă. Oamenii resimt mai mult impactul scumpirilor la energie și servicii decât la bunuri de consum imediate. Facturile la energie pentru un apartament mediu pot crește cu 3-4% după trecerea la euro, iar ajustările valutare influențează și cererea de produse transfrontaliere - de la alimente și electrocasnice, până la combustibili și țigări. Compararea prețurilor devine astfel o practică aproape educativă: românii învață să anticipeze efectele inflației și să-și gestioneze bugetul.
În esență, trecerea Bulgariei la euro schimbă cadrul de referință și oferă un exemplu clar: ajustarea prețurilor nu poate fi controlată integral de stat. Antidotul real împotriva inflației, atât în Bulgaria, cât și în România, rămâne creșterea productivității. Randamentul muncii mai mare și fluxurile investiționale reduc presiunea costurilor și stabilizează prețurile pe termen mediu și lung.
Lecția pentru România este clară: gestionarea inflației nu se reduce la comparații de frontieră sau ajustări valutare. Este vorba despre capacitatea economiei de a produce mai mult cu aceleași resurse, despre atragerea investițiilor, modernizarea infrastructurii și planificarea anticipativă a costurilor. În plus, educația financiară devine esențială: consumatorii care înțeleg mecanismele de ajustare a prețurilor pot lua decizii mai eficiente, evitând surprizele la frontieră și maximizând puterea de cumpărare. În acest context, granița nu mai e doar o „supapă de preț”, ci un laborator de disciplină și înțelegere economică, unde motorina, țigările și vacanțele devin lecții practice despre inflație și optimizarea bugetului.
Citește pe Antena3.ro
