Boala. Niciodata nu o primesti cu bratele deschise. Dar daca are proasta inspiratie sa te loveasca live, la sfarsitul saptamanii, poti sa te consideri pierdut. Pentru ca, din nefericire, mare si inteleapta vorba a plamadit poporul cand a rostit ca un necaz niciodata nu vine singur. Adica, si boala, si spital, toate in weekend! E prea mult pentru sistemul nostru sanitar!
De regula, boala vine cu o durere care te scoate din casa si te trimite la spital. Nu-i tocmai cea mai buna destinatie. Cel putin pana la sfarsitul anului, la noi, spitalele chiar ar trebui ocolite, pentru ca nu mai au bani nici pentru a vindeca un soarece de diaree. Spitalele sunt in agonie: cu farmaciile pustii, laboratoarele de analize in inventar si aparatele de imagistica pe butuci. In plus, de vinerea la pranz si pana lunea in zori, la vizita sefului de sectie, bolnavii si bolile sunt pe mana medicilor rezidenti. Ei incearca, dar au mainile legate. Mai au nevoie de timp si practica la patul pacientului pana sa poata tine piept bolii cu chip de balaur cu mai multe capete. In plus, si tanarul medic, si venerabilul profesor doctor au nevoie de aparate imagistice pentru certitudinea diagnosticului. Dar in majoritatea spitalelor din Romania aparatele medicale s-au racit demult, deoarece nu sunt bani pentru efectuarea controalelor periodice. Iar cele care mai dau semne de viata mai mult seamana eroare, decat limpezime in diagnostic.
La spital nu-i cum cred unii. Trebuie sa ai totul la tine. Investigatiile si analizele facute pe banii tai, medicamentele si materialele sanitare in punga. Si ceva foarte important: sa te mai tina puterile sa te ridici in doua picioare in asa fel incat in weekend sa fii in patul tau, acasa.