Să ridicăm în slăvi slugile?!

de Ion Cristoiu | 20 Noi 2009 • 00:00

Pornind de la un moment halucinant de pe Antena 3, Mihnea Măruţă sesiza, într-un pertinent comentariu găzduit de HotNews.ro, una dintre cele mai mari ciudăţenii ale presei noastre combatante electoral: abordarea personajelor publice după poziţionarea lor faţă de Traian Băsescu. Altfel spus, brusca trecere a unui politician pe baricadele luptei cu Traian Băsescu îl transformă pe respectivul din Băiatul Rău în Băiatul Bun al Dâmboviţei noastre naţionale.

Cu ceva timp în urmă, luând drept pretext aniversarea mineriadei din iunie 1990, Realitatea TV şi Antena 3 procedaseră la o hăituire crâncenă a lui Ion Iliescu. Luptător pe blog şi în studiouri cu Traian Băsescu, adversarul proaspătului său nepoţel Mircea Geoană, Ion Iliescu a devenit acum Eroul pozitiv al celor două trusturi de presă. Nu mai e Spânul. E Harap-Alb.

Sub acest unghi nu poate decât să mă amuze schimbarea la faţă a Trustului Intact în abordarea personajului numit Ciprian Nastasiu. În paginile Jurnalului Naţional, la Sinteza Zilei de la Antena 3 am dus, pe vremuri, o lungă şi nemiloasă campanie împotriva procurorului favorit al lui Traian Băsescu. Membru al speciei poreclite de mine ţuluşii lui Băsescu, procurorul cu pricina, la fel ca şi alţii de la DIICOT şi de la DNA, a instrumentat dosarele care i-au adus domnului preşedinte faima de Arhanghel al Luptei împotriva Corupţiei.

Puţină lume îşi mai aminteşte, într-o ţară veselă, care uită de la mână până la gură că Omar Hayssam a fost, în 2005, bulanul prin care Traian Băsescu, încă aliat cu premierul Călin Popescu Tăriceanu, a lovit PSD-ul din Opoziţie, demascându-l drept clocitoare a corupţilor. Înainte, în timpul şi după afacerea cu jurnaliştii răpiţi, despre teroristul numărul unu al ţării s-a discutat şi ca despre un produs al corupţiei PSD-iste. La această campanie a pus umărul său de tânăr şi ambiţios procuror şi numitul Ciprian Nastasiu. În ieşirile sale publice, noua stea a Parchetului General a făcut caz şi de dosarele privatizărilor dubioase făcute în favoarea lui Omar Hayssam de regimul PSD.

Acelaşi Ciprian Nastasiu l-a slujit cu zel pe Traian Băsescu, arestându-l pe Omar Hayssam, anchetând cazul la Bucureşti şi la Bagdad, sub semnul tezei că Omar Hayssam era exact ceea ce Traian Băsescu susţinea că e: teroristul numărul unu al Patriei. În realitate, aşa cum arată şi Rechizitoriul iscălit de Ciprian Nastasiu, Omar Hayssam a primit 20 de ani închisoare pentru teatrul răpirii celor trei jurnalişti. Ca de-adevăratelea sau ziarişti răpiţi de florile mărului au ajuns să fie răpiţi de-adevăratelea e o altă poveste. Pentru asta, Omar Hayssam ar fi trebuit judecat de accident din culpă, altfel spus, de o greşeală care a dus la răpirea propriu-zisă, şi nu de răpire.

Fără limite în ambiţia sa de a parveni, Ciprian Nastasiu a deschis apoi funambulescul dosar trădare şi spionaj. Şi împotriva acestui dosar, în care o afacere de corupţie primea, prin fantezia lui Ciprian Nastasiu, o conotaţie înfricoşătoare, am dus, tot la Sinteza Zilei, o campanie nemiloasă. La vremea respectivă, nu numai la Antena 3, dar şi în paginile Jurnalului Naţional am avertizat că numitul Ciprian Nastasiu se înscrie într-o tagmă odioasă: cea a procurorilor care, în setea lor de parvenire, se pun la dispoziţia noilor Stăpâni de îndată ce aceştia dau de înţeles că ar dori să-şi hărţuiască adversarii.

Recent, Ciprian Nastasiu a ţinut o conferinţă de presă pentru a-şi prezenta o aşa-zisă carte tipărită în America, prin care domnia sa, dat afară din Parchet de CSM, ţine să se înfăţişeze drept o victimă a lui Traian Băsescu în cazul Omar Hayssam.
De îndată, Trustul Intact şi Trustul Realitatea-Caţavencu s-au repezit să-l ridice în slăvi, să-l înfăţişeze drept un Erou fără cusur al independenţei Justiţiei.

S-au uitat brusc anii în care acelaşi Ciprian Nastasiu era acuzat drept unealta oarbă a lui Traian Băsescu.
Explicabil.

Prin cartea tipărită în America (pentru ca nătărăii din presă să poată menţiona că Traian Băsescu e criticat pentru corupţie chiar de americani!), Ciprian Nastasiu a trecut, în patru labe, desigur, de pe baricada pro-Băsescu pe baricada anti-Băsescu.
Nu din curaj, ci din oportunism.
A simţit că Traian Băsescu se clatină.

Şi, mă rog, potrivit principiului dâmboviţean, Bandiţii noştri sunt buni, doar sunt ai noştri, Ciprian Nastasiu a devenit un erou al presei noastre libere.
Am citit broşura semnată de Victor Gaetan şi de Ciprian Nastasiu fără a dibui prin ce a contribuit primul al întocmirea ei. Nu mă voi referi la ceea ce deja a făcut să râdă până şi coada Calului din statuia lui Mihai Viteaz de la Universitate - şi anume că renunţarea lui Theodor Stolojan din 2004 n-a fost un şiretlic electoral, ci efectul folosirii de Traian Băsescu a unui parapsiholog ucrainean, axiomă susţinută de cineva care, ca procuror, a anchetat cazul răpirii celor trei jurnalişti.

Mă voi referi doar la un singur fapt relatat în carte de procurorul care se dă Erou. La pagina 77, autorul lasă să se înţeleagă că a încălcat legea eliberându-l pe Omar la ordinele lui Traian Băsescu. La vremea respectivă, acesta a fost şi punctul meu de vedere. Domnul procuror putea refuza îndeplinirea acestui ordin. Ce i se putea întâmpla? Cel mult putea fi dat afară de la DIICOT. N-a făcut-o. Nu-i exclus ca peste un timp domnia sa să vină şi să ne spună că a instrumentat tot la ordin dosarele inamicilor politici ai lui Traian Băsescu.

Şi presa noastră liberă îl va aplauda pentru curaj. Uitând că pe domnia sa îl obliga legea să refuze ordinele de sus. Aşa cum am mai spus şi scris, România va deveni o ţară normală în clipa când funcţionarii publici vor avea curaj să refuze ordinele ilegale ale şefilor mai mult sau mai puţin politici. Asta nu se va întâmpla însă niciodată dacă noi vom continua să-i ridicăm în slăvi pe cei care, asemenea lui Ciprian Nastasiu, simţind că şefii lor se clatină, se precipită să ne spună cum au fost ei obligaţi să fie slugi!