Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Moneda maghiară a scăzut iar la finalul săptămânii trecute, după ce Standard&Poor’s a redus perspectiva de rating de credit a Ungariei de la stabil la negativ, invocând riscuri privind finanțările de la UE și în aprovizionarea cu energie. Agenția de rating a precizat că riscurile externe, inclusiv potențialele reduceri ale fondurilor UE și fluxurile reduse de gaze, ar putea afecta perspectivele de creștere ale Ungariei, deja aflate sub presiunea inflației record și a măsurilor de control al deficitului bugetar. Creșterea inflației prin măriri de salarii, ascensiunea prețurilor, volatilitatea cursului de schimb și presiunea costurilor datoriei publice vor produce schimbări anticipate în politica guvernamentală. Forintul slăbește din cauza fugii spre euro, accentuate de degradarea ratingului datoriei. Moneda maghiară are cea mai proastă poziție în Europa Centrală și de Est, cu o devalorizare reală de 6,5 % față de anul trecut, sensibil mai mare decât dinamicile negative ale zlotului polonez și coroanei cehe.
Dușul rece primit de la agențiile de rating și de la piețele financiare care anunță costuri pentru împrumuturi peste cele ale României a căzut la Budapesta chiar înainte de Ziua Națională. Starea febrilă a forintului, care topește buzunarele ungurilor, a fost „împachetată” cu alte informații statistice care accentuau succesul creșterii PIB-ului. Principalul canal oficial de știri a băgat sub preș „lovitura” de la S&P, care nu figurează nici pe fluxul tradus în limba română, dominat, evident, de festivitățile pentru Sfântul Ștefan.
Când am pus în paralel deciziile de politică monetară adoptate de băncile centrale de la București și Budapesta s-a văzut limpede că factorul „timp” bine cumpănit a permis, în cazul BNR, o creștere graduală a dobânzii de politică monetară. Plasarea în galop a deciziei similare la Budapesta a condus la o dobândă directoare dublă față de cea a BNR, cu consecințele apăsătoare pentru debitorii maghiari. Entuziasmul față de naționalismul lui Viktor Orban intră și el la apă, odată cu economiile populației și plasamentele investitorilor occidentali care se refugiază în zonele mai sigure, mai îndepărtate de umbrela prieteniei periculoase cu Putin. Centrala nucleară de la Pecs, construită de Rusia și investiția-mamut de 7 miliarde de euro a Chinei în fabrica de baterii, sunt apreciate cu risc ridicat de finanțare pe termen lung în condițiile de instabilitate macroeconomică și geopolitică profilată la orizont.
Stabilitatea leului - moneda românească având cea mai bună performanță din regiune - are rolul de ancoră pentru economie. Dar, să nu uităm, dacă ne aflăm sub imperiul comparațiilor, că o ancoră nu poate rezista mult timp și în orice condiții pe vreme de furtună. România, ca întreaga Europă, se află în furtună de ceva vreme, iar războiul din Ucraina seamănă cu un uragan al cărui traseu este incert. Politica monetară cu rezultate palpabile a dat un răgaz ca să ne pregătim pentru vremuri mai rele. Cum folosim armistițiul obținut cu greu, cu discreție, dar cu eforturile nedeclarate ale băncii centrale în confruntarea cu crizele?
Alarma trasă de inflație, cu perspectiva de a trece cu sacrificii peste derusificarea energetică, sunt în atenția politicii executive. Se așteaptă de la guvern un pachet de măsuri care să tempereze influențele costurilor explozive ale energiei electrice și gazelor, cu o protecție pentru populație. Ce resurse sunt disponibile pentru finanțarea acestui nou efort bugetar? Dacă „strategia” de protecție se va alimenta cu visuri populiste fără suport în venituri bugetare sporite, care cresc vertiginos cheltuielile publice și deficitele, dar sufocă economia, ancora de stabilitate a monedei se va rupe. Este de domeniul evidenței că în vremuri de război, și ne aflăm de fapt în condiții de război economic declarat, se impun măsuri excepționale. Nu poți să ții cursul monedei stabil, cu un haos pe piața bântuită de prețuri necontrolate! Este o axiomă a economiei de război pe care vrem-nu-vrem, o descoperă și generația care trăiește mai confortabil de trei decenii, consumând din capitalul de liniște oferit de căderea Zidului Berlinului.
Citește pe Antena3.ro
Ceea ce ar fi cel mai puțin indicat acum ar fi o ascuțire a săbiilor în plan intern, cu fluturarea de crize politice și dizolvarea coaliției. Remanierea din motive egoiste, de falsă protecție a bazinelor electorale, arată că unii politicieni nu înțeleg gravitatea momentului și mai ales presiunea timpului care cere rezolvări, nu șicane reciproce. Ați văzut în Europa un ministru al energiei remaniat pentru că au crescut prețurile la energie? Problema globală a crizei energetice nu poate fi rezolvată local, dar impune la nivelul UE o schimbare rapidă a mecanismelor de reglementare a piețelor. Nici rolul local al ANRE nu se mai vede, licitațiile pe OPCOM nu sunt organizate sau supravegheate de Ministerul Energiei, nici prețurile la pompă ale carburanților nu sunt sub autoritatea ministrului Virgil Popescu. Atunci? Sancționarea acestuia după ce a semnat un acord cu Departamentul Energiei al SUA, remarcat de președintele Biden, ar avea o altă conotație. Țintele trebuie mișcate spre alte ministere sau autorități de reglementare...
