Spun câinilor de la Centru: Să trăiţi!

Cercetările sunt pe cale să se blocheze din cauza câinilor de la Centru. Sau, mai precis, a raporturilor dintre câinii de la Centru şi poliţiştii de la judeţ.

La berăria Crinul din Târgu-Jiu, clienţii trebuie să vină de acasă cu borcane, sticle, capace de termos, pahare de hârtie, ba chiar şi cu căuşul palmelor, în care să li se toarne berea. Unitatea a rămas fără pahare după trecerea prin oraş a unei tru­pe de la Circul de Stat Bucureşti. Pentru că de la berărie mergeau direct la spectacol, prestidigitatorii şi mâncătorii de sticlă au simţit nevoia să-şi intre în mână pe seama celor patru pahare, câte avea localul.


FLUTURĂ DRAPELUL
Deasupra Primăriei drapelul flutură mereu desfăşurat, chiar şi când nu e pic de vânt. Îl acţionează de dedesubt un dispozitiv special conceput pentru asta. Ori de câte ori îl văd, pe consilierii Partidului Brav Român îi încearcă un fior de mândrie.

E opera lor! Au fost primii - şi singurii - din Consiliu care au sesizat că drapelul nostru în trei culori atârnă, pleoştit, când nu bate vântul. Ajungea să-l vezi cum stă aşa, amărât, ca vai de capul lui, pentru a simţi cum te cuprinde un sentiment de umilinţă naţională. Drept urmare, consilierii nu s-au lăsat până când Primăria n-a găsit soluţia pentru ca Tricolorul să fluture mândru, chiar şi când nu e nici măcar o boare: achiziţionarea unui dispozitiv creator de vânt, dintre cele folosite la Carnavalul de la Rio pentru ridicarea instantanee a fustelor, graţie curentului făcut de un mic motoraş legat între picioare.


VASUL
Poliţia din întregul judeţ, sprijinită de câini detaşaţi de la Bucureşti, caută de zor pe cel care a furat din Muzeul local un vas de pisat usturoi din secolul al XVI-lea, considerat de valoare inestimabilă, deoarece - se spune - fusese folosit, chiar dacă temporar, de Mircea cel Bătrân, înaintea bătăliei de la Rovine. Cercetările sunt pe cale să se blocheze din cauza câinilor de la Centru.

Sau, mai precis, a raporturilor dintre câinii de la Centru şi poliţiştii de la judeţ. Cei mai mulţi au grade înalte în Poliţie, cum ar fi, de exemplu, cel de Comisar-şef. La Inspectoratul Judeţean de Poliţie, cu excepţia şefului, nimeni nu are un asemenea grad. Deşi n-au nici un în­semn, câinii de la Bucureşti sunt salutaţi respectuos, la întâlnire, de poliţiştii de la judeţ. Câinii nu răspund în nici un fel.
- Poate nu ne-au auzit! îşi spun bieţii poliţişti şi le mai zic o dată, răcnind:
- Să trăiţi, domnule Comisar-şef.
Câinii se mulţumesc să-i privească fix. Poliţiştii o iau iar de la capăt. Şi astfel se pierde zilnic din timpul preţios al cercetării.


SEMNEAZĂ: PĂDUREA
Panou în capul scării care coboară la Cascada din Munţi: "Ai străbătut o cale destul de lungă pentru a petrece câteva ore în mijlocul naturii. Ceea ce este foarte bine şi reconfortant. Cu care ocazie îndrăznesc să te rog câteva lucruri:
- beneficiază de foloasele mele, dar deranjează-mă cât mai puţin.
- nu distruge pe nici unul din fraţii şi copiii mei;
- dacă poţi, ajută-i, educă-i şi ocroteşte-i;
Ca fiind mai mare şi cu educaţie mai aleasă, stimate turist, păzeşte-mă de cel mai mare duşman al meu: FOCUL.
Resturile menajere nu-mi sunt de folos.
Luaţi-le, refolosiţi-le!
Semnat
PĂDUREA"

Panoul a fost plantat de Dumitru Mijloacă, fostul responsabil al restaurantului Dunărea, care nu trece pe aici, în prezent, proprietarul Cascadei, dar şi al altora din Munţi, ca acţionar principal al firmei Căderi de apă SRL. Deşi e vorba doar despre un monument al naturii, Du­mitru Mijloacă a dat lovitura cumpărând Cascada mai pe nimic. E drept, contractul stipulează limpede obligaţia ca accesul publicului să fie gratuit. Dumitru Mijloacă a găsit însă mijlocul de a scoate bani respectând strict clauza. Accesul la Cascadă e posibil doar prin restaurantul ridicat în dreptul potecii către căderea de apă. Potrivit unui anunţ postat la uşă, e permisă intrarea în local doar a celor care consumă ceva. Astfel că, pentru a ajunge la Cascadă, iubitorul de natură trebuie să se aşeze la o masă şi să comande ceva. Abia după aceea, poate trece de uşa care dă spre Cascadă. Ca şi în cazul WC-ului, nu e obligatoriu să consumi ce ai comandat. E însă obligatoriu să achiţi nota şi, evident, să dai un bacşiş ospătarului. Uşa spre cascadă e acţionată de ospătar prin apăsarea unui buton din bucătărie. Dacă nu-i dai bacşiş, ospătarul te va lăsa să aştepţi o grămadă în faţa uşii. Dat fiind că semnatara apelului e chiar Pădurea, textul a fost scris de mâna nevestei lui Mijloacă. Dacă l-ar fi scris el, s-ar fi văzut imediat că e mână de bărbat. Or, Pădurea e de genul feminin.