Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În luna septembrie 2008, Comisarul Rehn a fost interpelat de Parlamentul European care îi reproşa că s-a implicat în declaraţii politice nepermise la adresa unui stat membru. Răspunzând, el a ţinut să precizeze că o anumită declaraţie a sa, reluată şi de presa română, cu referire la fostul premier Adrian Năstase, era de fapt o punere la punct impusă de discursul doamnei Macovei la reuniunea amintită. Dezinformările doamnei Macovei au reuşit, deci, să creeze tensiuni şi între instituţiile europene.
Cu ocazia dezbaterii pe tema eradicării impunităţii, organizată la Berlin în martie 2009 de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, doamna Monica Macovei, invitată în calitate de expert independent, a proferat o serie de neadevăruri cu privire la sistemul justiţiei din România, generând, încă odată, lipsă de încredere la nivel european în instituţiile statului român. Astfel a afirmat că în România, atunci când procurorii vor să facă o percheziţie la domiciliul unui demnitar acuzat de corupţie, trebuie să ceară aprobarea învinuitului, ceea ce este fals. În acelaşi discurs s-a spus că telefoanele învinuiţilor nu pot fi interceptate fără ca aceştia să fie informaţi, ceea ce este, de asemenea, fals. Nu în ultimul rând, s-a susţinut că senatorii şi deputaţii analizează dosarele parlamentarilor pentru care se cere urmărirea penală la fel ca o instanţă judecătorească, ceea ce este, iarăşi, fals. În toate aceste cazuri, dna Macovei a făcut abstracţie de Constituţia şi legile din România care conţin prevederi similare celor din alte ţări europene, precum şi de faptul că într-un stat de drept justiţia nu se poate înfăptui potrivit dispoziţiilor şi priorităţilor politice, oricât de oportune ar fi ele.
La reuniunea cu reprezentanţii partidelor, convocată de Preşedintele României spre a discuta consecinţele Raportului Comisiei Europene privind situaţia justiţiei în România în anul 2008, şeful statului a afirmat că documentul conţine o serie de remarci neadevărate dar că este aproape imposibil ca ele să fie corectate în timp util; de aceea trebuia plecat de la ele în stabilirea măsurilor de adoptat. Atunci când i s-a spus că oameni apropiaţi lui se fac vinovaţi de intoxicarea Comisiei Europene precizându-se că unul dintre aceştia ar fi Monica Macovei, domnul Băsescu nu a negat caracterul defăimător şi dăunător al acţiunilor fostului ministru român de justiţie limitându-se să sublinieze că nu s-a mai întâlnit cu acesta de multă vreme şi că niciodată nu au avut relaţii apropiate. În fapt, prin mai multe infograme aflate azi la Ministerul Afacerilor Externe, Preşedintele României fusese informat de activitatea doamnei Macovei. Cunoscând, deci, faptele nu le-a putut infirma nici existenţa nici caracterul ci s-a mulţumit să excludă implicarea personală într-un demers în acelaşi timp antiromânesc şi antieuropean. Prin prezenţa doamnei Macovei pe lista PD-L pentru alegerile europene alegaţiile privind neimplicarea prezidenţială sunt puse sub semnul întrebării.
Candidatura doamnei Macovei este periculoasă pentru interesele Romaniei ca ţară membră a UE, pentru capacitatea grupului român de parlamentari de la Bruxelles de a-i reprezenta cum se cuvine pe cetăţenii europeni din România, precum şi pentru nevoile de funcţionare corectă a instituţiilor europene. Prezenţa doamnei Macovei în Parlamentul European măreşte riscul ca România să fie decuplată de procesul european şi lăsată în afara solidarităţii europene, prin bararea drumului românilor către poziţii de influenţă în instituţiile europene, prin frânarea integrării lor în spaţiul Schengen şi Euro, precum şi prin limitarea accesului la anumite fonduri europene, printre altele.
Cum s-ar putea atinge obiectivele româneşti în Europa unită dacă în chiar interiorul Parlamentului European s-ar găsi cineva în permanenţă gata să mistifice realitatea şi pentru interese politicianiste oculte, ţinînd fie de lupta politică internă fie de angajamentele luate faţă de competitori externi tentaţi a face concurenţă neloială României, în detrimentul acesteia dar şi al ideii europene, va induce în eroare instituţiile UE? Un trădător român în Parlamentul European! Asta ne mai lipsea!
Citiţi şi: Un trădător în Parlamentul European (I)
